România, privire de ansamblu

Turism. Mediu

România se află la o răscruce de drumuri europene, care o fac uşor accesibilă. Liniile aeriene, feroviare şi drumurile transeuropene, căile fluviale şi maritime o leagă de cele patru puncte cardinale ale continentului. Relieful, cu forme armonioase, cu zone muntoase, colinare şi de câmpie, oferă acestei ţări o configuraţie ideală pentru turism.

În Carpaţii româneşti, care reprezintă o parte importantă a lanţului Alpi-Carpaţi-Himalaya, staţiunile alpineoferă sejururi de neuitat. Oraşele Borşa şi Vatra Dornei, în nord, Slănicul Moldovei, Borsec, Sovata în centrul ţării, Poiana Braşov, Predeal, Sinaia, Buşteni, Căciulata, Călimăneşti, Govora în centru-sud, Semenic, Băile Herculane în sud-vest, Stâna de Vale în nord-vest (bogate în ape cu un conţinut ridicat de săruri minerale),reprezintă o parte din zonele de atracţie turistică ale României.

Izvoarele termale şi minerale din România reprezintă cea mai importantă sursă de ape medicinale din Europa de sud-est, staţiunile balneo-climaterice fiind vestite pentru efectul benefic în diverse afecţiuni.

Litoralul Mării Negre, una din rivierele extinse ale Europei, cu o lungime de 50 km, cuprinde un şirag de staţiuni înlănţuite. Turiştii pot beneficia de tratament balnear şi odihnă la cele mai înalte standarde.

Delta Dunării se află în nordul acestei riviere. Este unică în Europa. Frumuseţea peisajelor, bogăţia florei şi a faunei au determinat UNESCO s-o catalogheze ca Rezervaţie a biosferei. Este a treia cea mai întinsă deltă din Europa. Delta Dunării este cel mai nou şi cel mai jos teritoriu al României, cu un relief în permanentă schimbare. Altitudinea minimă este -36 m pe Braţul Chilia şi cea maximă de +13 m pe dunele de la Bancul Letea. Cu o suprafaţă de 2590 km2, Delta Dunării are deopotrivă zone de sol uscat şi mlaştini cu lacuri şi izvoare.

În partea de N-V a Moldovei – în Bucovina – se găsesc mănăstiri ortodoxe medievale, cu fresce interioare şi mai ales exterioare (Arbore, Humor, Moldovita, Patrauti, Probota, Suceava, Sucevita, Voroneţ ş.a.). Pentru frumuseţea picturilor şi a arhitecturii unice, UNESCO le-a trecut în patrimoniul său universal. Un exemplu peste care nu se poate trece uşor este mănăstirea Voroneţ cu a sa nuanţă specifică de albastru, „albastru de Voronet” si cu spectaculoasa scenă a Judecăţii de Apoi care se întinde pe întregul perete de vest, neîntrerupta de firide, uşi sau ferestre. Locurile unde sunt amplasate aceste opere de artă sunt mirifice şi orice turist care trecut o dată, sigur va dori să revină.

Bisericile de lemn din Maramureş sunt opt monumente (Bârsana, Budeşti, Josani, Deseşti, Ieud, Siseşti, Poienile Izei, Târgu Lăpuş, etc.) care fac parte, de asemenea, din patrimoniul universal al UNESCO.

In Romania există peste 50 de castele şi fortăreţe  precum cele de la Râşnov, Bran, Hunedoara, Sinaia, Suceava, Neamţ, Alba Iulia, Sighişoara – cel mai frumos şi complex centru medieval din România, ş.a. Sunt apoi fortăreţele dacice din Munţii Orăştie (Blidaru, Căpâlna, Costeşti, Luncani Piatra Roşie, Sarmizegetusa Regia – Grădiştea de Munte). Palatele ca cel de la Cotroceni în Bucureşti, cel de la Mogoşoaia, sau Palatul Culturii din Iaşi merită şi ele atentţie. Toate aceste edificii poartă o puternică încarcaturăa istorică şi culturală, constituind o carte de istorie deschisă.

La această zestre se adaugă oraşele, cu specificul şi monumentele lor, muzeele, târgurile, grădinile botanice, rezervaţiile naturale, mulţimea de sate turistice în care s-a dezvoltat la o scară impresionantă turismul rural, ecologic, care oferă cazare la pensiuni aşezate în mijlocul unor peisaje mirifice şi bucate tradiţionale.

Relaţiile internaţionale cu autorităţile de turism din ţările Uniunii Europene - Organizaţia Mondială a Turismului, Asociaţia pentru Promovarea Turismului din Ţările Dunărene „Die Donau”, Iniţiativa Central Europeană, Cooperarea Economică la Marea Neagră – au un regim prioritar de dezvoltare.

 

Protejarea mediului

Biodiversitatea

România are cea mai mare diversitate biogeografică din Europa, comparativ cu celelalte state membre ale UE şi candidate. Situată în centrul geographic al Europei, România este singura ţară care are 5 din cele 11 regiuni biogeografice recunoscute oficial de UE. Două din aceste regiuni se găsesc numai în România – regiunea stepică şi regiunea Mării Negre.

În România pot fi întâlnite populaţii mari, viabile şi bine păstrate de specii care sunt pe cale de dispariţie la nivel european. Printre acestea se numără lupii, urşii şi râsul eurasiatic.

În ceea ce priveşte flora, în România există aproximativ 3630 de specii de plante, dintre care 23 sunt declarate monumente ale naturii.

Ariile protejate

Prin desemnarea siturilor NATURA 2000 în anul 2000 (273 de situri de importanţă comunitară şi 108 arii protejate speciale), suprafaţa totală a ariilor naturale protejate a crescut la 20% din teritoriul României.

În ceea ce priveşte ariile de importanţă internaţională, România are un sit aparţinând patrimoniului natural mondial (Delta Dunării), un geoparc (Geoparcul dinozaurilor din Ţara Haţegului), 5 zone umede desemnate situri Ramsar (Delta Dunării, Insula Mică a Brăilei, Lunca Mureşului, Complexul Piscicol Dumbrăviţa, Lacul Techirghiol) şi 3 rezervaţii ale biosferei (Delta Dunării, Pietrosul Rodnei, Retezat).

Delta Dunării reprezintă un habitat unic, datorită celor peste 300 de specii de păsări (multe dintre ele nu se mai găsesc nicăieri în altă parte a Europei) şi unei variate faune. „Paradis al păsărilor“, Delta Dunării este locul de întâlnire al păsărilor migratoare din Egipt şi din Caucaz, de dincolo de Crimeea sau din Europa Centrală şi de Nord. Unele specii ca pelicanii, egreta mică şi mare, porumbeii albi şi roşii şi altele au fost declarate monumente ale naturii. Aici se găseşte şi cea mai mare colonie de pelicani din Europa. Consiliul Europei a acordat Diploma Europeană a Ariilor Protejate acestei rezervaţii. În perimetrul ei există şi cea mai vastă suprafaţă acoperită de stuf din Europa.

Mozaicul de habitate existente în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării este, de altfel, cel mai bogat din România, adăpostind o mare varietate de plante si animale.

Râuri şi lacuri. Fluviul Dunărea este colectorul principal al râurilor dispuse radial (cu mici excepţii), cele mai multe dintre ele izvorând din Munţii Carpaţi. Dunărea are o lungime de 2860 km, din care 1075 pe teritoriul României, între Baziaş şi Marea Neagră. Lacurile de munte sunt în majoritate de origine glaciară, ori vulcanică, provenind din vechi cratere sau formate prin baraje naturale. Trebuie să menţionăm şi cele 2000 de izvoare de apă minerală, multe dintre acestea fiind ape termale şi medicinale.

În anul 2001, Insula Mică a Brăilei a fost declarată cel de-al doilea sit Ramsar, parte integrantă a Sistemului Dunării Inferioare, un complex regional de sisteme ecologice (aici se găsesc mii de specii de plante şi animale).

Marea Neagră. Cei 244 km de litoral românesc sunt caracterizaţi în partea nordică de ţărmuri joase, iar în partea de sud, atât de bancuri de nisip şi plaje, cât şi de ţărm stâncos de 40-60 m înălţime. La baza acestor ţărmuri stâncoase se aştern plaje frumoase, nisipoase şi însorite. Pe litoralul Mării Negre se află Lacul Techirghiol, una din lagunele Mării Negre, cu binecunoscutul nămol cu valoare terapeutică deosebită.

Parcul Naţional Retezat – din partea vestică a României – este cel mai vechi parc naţional din România, protejat printr-o lege din 1935. Parcul are o suprafaţă de 38.047 ha, din care 1800 ha au fost declarate ca arie strict protejată numită „Gemenele“. Valoarea universală a parcului a fost recunoscută de programul “Omul şi Biosfera” (MAB) al UNESCO, în 1979, prin includerea sa în reţeaua internaţională a rezervaţiilor biosferei.

Parcul Naţional Retezat este faimos pentru flora sa bogată. El adăposteşte aproximativ 1190 specii de plante superioare dintre cele 3450 cunoscute în România.

Parcul Naţional Rodna, care a fost creat în 1932, este cea mai mare arie protejată localizată în grupul nordic al Carpaţilor Orientali, acoperind o suprafaţă de 46.399 de hectare, din care 900 de hectare au fost declarate, în 1979, ca Rezervaţie a Biosferei în cadrul Programului UNESCO-MAB.

 

În prim plan

Participarea ambasadorului României la Varşovia la conferinţa internaţională #Impactmobility19 (Katowice, 9-10 octombrie a.c.)

10.10.2019

La 9-10 octombrie a.c., ambasadorul României la Varşovia a participat, la Katowice, la conferinţa internaţională #Impactmobility19. #Impactmobility19…

Participarea la conferinţa internaţională Bucharest Security Conference (BSC 2019), 4-5 octombrie a.c.

05.10.2019

În perioada 4-5 octombrie a.c., la invitaţia Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), ambasadorul României la Varşovia a…

Marcarea centenarului relațiilor diplomatice dintre România şi Republica Polonă şi a unui deceniu de la ridicarea acestora la nivelul de Parteneriat Strategic

02.10.2019

Ambasada României în Varşovia a organizat, la 1 octombrie 2019, un eveniment public de marcare în Polonia a centenarului relațiilor diplomatice dintre…
  • MAE și AEP anunță începerea perioadei de înscriere în Registrul Electoral pentru alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate Tip: Comunicat de presă Data: 31.03.2016 Începând cu 1 aprilie 2016, românii cu domiciliul sau reședința în străinătate care doresc să voteze la viitoarele alegeri parlamentare pot solicita înscrierea în Registrul Electoral. Perioada de înscriere începe la data de 1 aprilie și se încheie cu aproximativ 3 luni înaintea datei alegerilor, în funcție de data stabilirii scrutinului. În cadrul conferinței de presă organizată astăzi, 31 martie 2016, la sediul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, secretarul general al MAE, Sorin Moise, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Ana-Maria Pătru, și directorul de comunicare al AEP, Marian Muhuleț, au prezentat cele mai importante aspecte cu privire la desfășurarea în străinătate a scrutinului pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului României prevăzut pentru finalul acestui an. Ministrul delegat Dan Stoenescu a subliniat faptul că înscrierea alegătorilor în Registrul Electoral reprezintă un pas important și necesar pentru exercitarea dreptului de vot în cadrul alegerilor parlamentare din acest an, având în vedere modificările aduse legislației electorale și noutatea introducerii votului prin corespondență. Oficialul a prezentat campania de informare derulată de MAE și AEP care a cuprins organizarea de întâlniri cu românii de peste hotare, desfășurarea unor campanii online de promovare a noilor modalități de vot (#DialoglaÎnălțime, #DialogFărăFrontiere), participarea la emisiuni de televiziune și radio, acordarea de interviuri în presa scrisă, organizarea unor dezbateri cu reprezentanți ai societății civile și crearea unei secțiuni dedicate alegerilor pe pagina de web a MAE și a misiunilor diplomatice. De asemenea, demnitarul a lansat un apel public către reprezentanții mass-media din România pentru oferirea de sprijin în derularea campaniei de informare, precizând că un protocol de colaborare a fost deja semnat între MAE, AEP și o serie de instituții media. Președintele Autorității Electorale Permanente, Ana-Maria Pătru, a subliniat importanța intrării în vigoare a noilor prevederi din legislația electorală, prin care se facilitează accesul românilor la procesul electoral, evitându-se astfel aglomerația de la secțiile de votare și costurile de deplasare. Totodată, secretarul general al Ministerului Afacerilor Externe, Sorin Moise, a prezentat pașii pe care trebuie să îi urmeze românii cu domiciliul sau reședința în străinătate pentru a se înscrie în Registrul Electoral, în vederea exercitării dreptului de vot prin corespondență sau la secțiile de votare înființate acolo unde se înregistrează cel puțin 100 de cetățeni. Acesta a subliniat că este important ca alegătorii să folosească tot intervalul pus la dispoziție pentru înscriere, care debutează la data de 1 aprilie 2016. Cetățenii români care doresc să se informeze cu privire la desfășurarea procesului electoral din străinătate pot consulta materialele informative alcătuite de AEP și MAE accesibile în secțiunile speciale de pe pagina de internet a fiecărei instituții (http://www.roaep.ro/vot_strainatate/vot_strainatate.html șihttp://www.mae.ro/node/35931). Ordinul ministrului afacerilor externe privind documentele care atestă reședința în străinătate în vederea exercitării dreptului de vot la alegerile parlamentare din anul 2016și formularul cererii de înscriere în Registrul electoral pot fi descărcate de pe site-ul MAE. Model de cerere inscriere vot in strainatate Pliantul "Ghidul alegătorului român în străinătate", realizat de Autoritatea Electorală Permanentă Autoritatea Electorală Permanentă: www.roaep.ro Rubrica „Alegeri parlamentare 2016” de pe pagina de Internet a Ministerului Afacerilor Externe: www.mae.ro/node/35931
  • Lista secţiilor de votare din Polonia pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016 La propunerea Ambasadei României la Varşovia, pe teritoriul Poloniei vor fi organizate, la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din 11 decembrie 2016, un număr de 3 secţii de votare, după cum urmează: - VARŞOVIA (Ambasada României – str. Fr.Chopina 10, 00-559); - CRACOVIA (Biblioteca Voievodală - camera 53, parter - str. Rajska nr.1, 31-124); - WROCLAW (Oficiul Voievodal, parter - Piaţa Powstańców Warszawy, nr. 1, 50-153). La oricare dintre cele 3 secţii de votare susmenţionate, îşi vor putea exprima dreptul de vot, cetăţenii români majori (care au 18 ani împliniţi la data scrutinului), cu domiciliul sau reşedinţa în Polonia şi care deţin un document de identitate sau de călătorie valabil. Reamintim că, documentele care atestă domiciliul sau reşedinţa în această ţară sunt: 1. pașaportul cu menționarea statului de domiciliu -POLONIA sau 2. actul de identitate (C.I. sau pașaport) însoţit de unul dintre următoarele documente, emise de către autorităţile polone: a. adeverință de înregistrare a șederii cetățeanului UE (ZAŚWIADCZENIA O ZAREJESTROWANIU POBYTU OBYWATELA UNII EUROPEJSKIEJ); b. document care confirmă dreptul de ședere permanent (DOKUMENT POTWIERDZAJĄCY PRAWO STAŁEGO POBYTU); c. card de identitate/ paşaport polonez - cazul persoanelor care au şi cetăţenie polonă (DOWÓD OSOBISTY) d. carte de identitate specială - cazul personalului angajat la agenţiile europene – ex. FRONTEX şi organizaţiile internaţionale cu sedii în Polonia, cât şi pentru membrii de familie însoţitori la post). Cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în Polonia, care s-au înscris în Registrul Electoral, optând pentru VOTUL PRIN CORESPONDENŢĂ, le-au fost expediate, prin Poşta Română, cu confirmare de primire, următoarele documente: - un plic exterior autoadresat; - un plic interior; - un autocolant cu menţiunea „votat”; - certificatul de alegător; - buletinul de vot prin corespondenţă; - instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot, inclusiv termenul în care alegătorul trebuie să depună la poştă opţiunea de vot exprimată. Alegătorul care a confirmat primirea documentelor necesare votării prin corespondenţă NU îşi poate exercita dreptul de vot la acest scrutin în cadrul unei secţii de votare. Totodată, alegătorii care s-au înregistrat pentru votul prin corespondenţă, se pot adresa, până cel târziu cu 20 de zile înaintea datei votării, Autorităţii Electorale Permanente, în cazul în care nu au primit documentele necesare votării, sau dacă acestea au fost pierdute, furate sau deteriorate, din motive neimputabile lor. Persoanele aflate în această situaţie vor putea să îşi exercite votul la una din secţiile de votare organizate în Polonia.
  • Biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate Ministerul Afacerilor Externe ​​ Legislaţie Linkuri utile