România, privire de ansamblu

Politica externă

 

Aspecte actuale

Agenda politicii externe a României este dominată de participarea activă, ca stat membru al UE, la elaborarea şi punerea în aplicare de soluţii coerente la problemele actuale ale Europei, precum revigorarea creşterii economice, combaterea şomajului, depăşirea tendinţelor de fragmentare internă, crearea unei „uniuni energetice”, definitivarea arhitecturii guvernanţei economice europene, relaţiile cu o vecinătate marcată de instabilitate.

Cheia de boltă a politicii externe a României este parteneriatul strategic cu SUA, care include conlucrarea în domeniile securităţii şi apărării şi cooperarea partenerială la Marea Neagră. De asemenea, calitatea de stat membru al NATO este un element fundamental pe care se sprijină strategia de securitate naţională.

La intersecţia zonelor ample ale Dunării şi Mării Negre, România este un pilon de stabilitate. Cooperarea regională este o constantă a politicii externe a României, prin care se valorifică posibilităţile de dezvoltare oferite de poziţia geostrategică a statului român şi se acordă sprijin statelor din vecinătate în parcurgerea etapelor de integrare europeană şi euro-atlantică.

Intensificarea legăturilor cu R. Moldova şi sprijinirea aspiraţiilor europene ale acesteia reprezintă priorităţi speciale ale politicii noastre externe.

Politicii externe a României îi este caracteristică deschiderea către statele de pe toate continentele, dezvoltarea de relaţii dinamice cu acestea atât pe plan politic, cât şi în domeniile economiei, ştiinţei, culturii şi educaţiei.

 

Direcţii principale

România îşi consolidează profilul în Uniunea Europeană, îşi intensifică dialogul cu instituţiile europene şi contribuie, în interesul propriu şi al întregii Uniuni, la răspunsul coerent şi eficient de dat la provocările principale cu care Europa se confruntă. Diplomaţia română acţionează consecvent pentru ca în politica externă a UE un loc aparte să revină Vecinătăţii Estice, ca Uniunea să acorde o perspectivă europeană clară Republicii Moldova şi să sprijine destinul european al Georgiei şi Ucrainei, precum şi al statelor din zona Balcanilor de Vest.

România îşi va continua activ demersurile privind respectarea principiului liberei circulaţii a lucrătorilor, conform normelor UE. România urmăreşte dezbaterile referitoare la consolidarea Uniunii Economice Monetare, în special cele legate de crearea Uniunii Bancare şi  adoptarea unor soluţii echilibrate, care să asigure un tratament echitabil pentru statele membre non-euro.

În politica sa externă, România pune un accent deosebit pe parteneriatele strategice şi pe relaţiile privilegiate cu Germania, Franţa, Regatul Unit, Spania, Italia, Polonia şi Turcia şi are în vedere dezvoltarea legăturilor cu toate celelalte state europene.

Întărirea flancului estic al NATO are o importanţă deosebită pentru România, ţinând cont de impactul asupra securităţii internaţionale al evoluţiei critice a situaţiei internaţionale, pe plan regional şi global.

Primordială în politica externă a României este realizarea deplină a Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI cu SUA. Pe lângă prioritatea cooperării politico-militare, se preconizează intensificarea cooperării economice româno-americane, cu valenţe strategice, şi diversificarea cooperării sectoriale, inclusiv în domenii precum educaţia sau cercetarea.

Pentru o mai bună valorificare a posibilităţilor de colaborare cu SUA, vor fi urmărite atent în continuare negocierile UE privind Acordul transatlantic de parteneriat şi investiţii (TTIP), precum şi derularea procedurilor pentru încheierea Acordului economic şi comercial cu Canada (CETA).

Diplomaţia română acţionează pentru promovarea potenţialului economic al Mării Negre şi al rolului stabilizator al României în regiune, inclusiv din punct de vedere al dinamicii economice naţionale, precum şi de punct nodal pe coridoarele de transport Est-Vest.

Un capitol esenţial al politicii externe a României este aprofundarea dialogului bilateral la toate nivelurile, extinderea şi diversificarea căilor de dezvoltare a ansamblului relaţiilor dintre România şi statele din Asia Centrală, consolidarea relaţiilor de parteneriat pe plan economic şi comercial cu China continuarea mai amplă a dialogului diplomatic cu India, Japonia, Coreea de Sud, conlucrării cu statele din regiunea Orientului Mijlociu şi Africii de Nord, aducerii la nivel strategic cooperării cu Israelul, atragerea interesului factorilor economici din statele Consiliului de Cooperare al Golfului şi, totodată urmăririi cu atenţie a focarelor de conflict cu puternic potenţial destabilizator, consecinţele amplificării terorismului şi ale răspândirii ideologiilor extremiste. Se preconizează situarea pe un plan superior a cooperării cu statele Americii Latine.

România îşi demonstrează activ dorinţa de a fi pus în valoare competenţele exclusive în domeniul păcii şi securităţii internaţionale ale ONU, în soluţionarea problemelor de anvergură globală, în codificare a dreptului internaţional şi de urmărire a aplicării instrumentelor juridice deja convenite, este promotoare a multilateralismului şi a obiectivelor înscrise în Carta ONU.

 

În prim plan

Participarea ambasadorului României la Varşovia la conferinţa internaţională #Impactmobility19 (Katowice, 9-10 octombrie a.c.)

10.10.2019

La 9-10 octombrie a.c., ambasadorul României la Varşovia a participat, la Katowice, la conferinţa internaţională #Impactmobility19. #Impactmobility19…

Participarea la conferinţa internaţională Bucharest Security Conference (BSC 2019), 4-5 octombrie a.c.

05.10.2019

În perioada 4-5 octombrie a.c., la invitaţia Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), ambasadorul României la Varşovia a…

Marcarea centenarului relațiilor diplomatice dintre România şi Republica Polonă şi a unui deceniu de la ridicarea acestora la nivelul de Parteneriat Strategic

02.10.2019

Ambasada României în Varşovia a organizat, la 1 octombrie 2019, un eveniment public de marcare în Polonia a centenarului relațiilor diplomatice dintre…
  • MAE și AEP anunță începerea perioadei de înscriere în Registrul Electoral pentru alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate Tip: Comunicat de presă Data: 31.03.2016 Începând cu 1 aprilie 2016, românii cu domiciliul sau reședința în străinătate care doresc să voteze la viitoarele alegeri parlamentare pot solicita înscrierea în Registrul Electoral. Perioada de înscriere începe la data de 1 aprilie și se încheie cu aproximativ 3 luni înaintea datei alegerilor, în funcție de data stabilirii scrutinului. În cadrul conferinței de presă organizată astăzi, 31 martie 2016, la sediul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, secretarul general al MAE, Sorin Moise, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Ana-Maria Pătru, și directorul de comunicare al AEP, Marian Muhuleț, au prezentat cele mai importante aspecte cu privire la desfășurarea în străinătate a scrutinului pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului României prevăzut pentru finalul acestui an. Ministrul delegat Dan Stoenescu a subliniat faptul că înscrierea alegătorilor în Registrul Electoral reprezintă un pas important și necesar pentru exercitarea dreptului de vot în cadrul alegerilor parlamentare din acest an, având în vedere modificările aduse legislației electorale și noutatea introducerii votului prin corespondență. Oficialul a prezentat campania de informare derulată de MAE și AEP care a cuprins organizarea de întâlniri cu românii de peste hotare, desfășurarea unor campanii online de promovare a noilor modalități de vot (#DialoglaÎnălțime, #DialogFărăFrontiere), participarea la emisiuni de televiziune și radio, acordarea de interviuri în presa scrisă, organizarea unor dezbateri cu reprezentanți ai societății civile și crearea unei secțiuni dedicate alegerilor pe pagina de web a MAE și a misiunilor diplomatice. De asemenea, demnitarul a lansat un apel public către reprezentanții mass-media din România pentru oferirea de sprijin în derularea campaniei de informare, precizând că un protocol de colaborare a fost deja semnat între MAE, AEP și o serie de instituții media. Președintele Autorității Electorale Permanente, Ana-Maria Pătru, a subliniat importanța intrării în vigoare a noilor prevederi din legislația electorală, prin care se facilitează accesul românilor la procesul electoral, evitându-se astfel aglomerația de la secțiile de votare și costurile de deplasare. Totodată, secretarul general al Ministerului Afacerilor Externe, Sorin Moise, a prezentat pașii pe care trebuie să îi urmeze românii cu domiciliul sau reședința în străinătate pentru a se înscrie în Registrul Electoral, în vederea exercitării dreptului de vot prin corespondență sau la secțiile de votare înființate acolo unde se înregistrează cel puțin 100 de cetățeni. Acesta a subliniat că este important ca alegătorii să folosească tot intervalul pus la dispoziție pentru înscriere, care debutează la data de 1 aprilie 2016. Cetățenii români care doresc să se informeze cu privire la desfășurarea procesului electoral din străinătate pot consulta materialele informative alcătuite de AEP și MAE accesibile în secțiunile speciale de pe pagina de internet a fiecărei instituții (http://www.roaep.ro/vot_strainatate/vot_strainatate.html șihttp://www.mae.ro/node/35931). Ordinul ministrului afacerilor externe privind documentele care atestă reședința în străinătate în vederea exercitării dreptului de vot la alegerile parlamentare din anul 2016și formularul cererii de înscriere în Registrul electoral pot fi descărcate de pe site-ul MAE. Model de cerere inscriere vot in strainatate Pliantul "Ghidul alegătorului român în străinătate", realizat de Autoritatea Electorală Permanentă Autoritatea Electorală Permanentă: www.roaep.ro Rubrica „Alegeri parlamentare 2016” de pe pagina de Internet a Ministerului Afacerilor Externe: www.mae.ro/node/35931
  • Lista secţiilor de votare din Polonia pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016 La propunerea Ambasadei României la Varşovia, pe teritoriul Poloniei vor fi organizate, la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din 11 decembrie 2016, un număr de 3 secţii de votare, după cum urmează: - VARŞOVIA (Ambasada României – str. Fr.Chopina 10, 00-559); - CRACOVIA (Biblioteca Voievodală - camera 53, parter - str. Rajska nr.1, 31-124); - WROCLAW (Oficiul Voievodal, parter - Piaţa Powstańców Warszawy, nr. 1, 50-153). La oricare dintre cele 3 secţii de votare susmenţionate, îşi vor putea exprima dreptul de vot, cetăţenii români majori (care au 18 ani împliniţi la data scrutinului), cu domiciliul sau reşedinţa în Polonia şi care deţin un document de identitate sau de călătorie valabil. Reamintim că, documentele care atestă domiciliul sau reşedinţa în această ţară sunt: 1. pașaportul cu menționarea statului de domiciliu -POLONIA sau 2. actul de identitate (C.I. sau pașaport) însoţit de unul dintre următoarele documente, emise de către autorităţile polone: a. adeverință de înregistrare a șederii cetățeanului UE (ZAŚWIADCZENIA O ZAREJESTROWANIU POBYTU OBYWATELA UNII EUROPEJSKIEJ); b. document care confirmă dreptul de ședere permanent (DOKUMENT POTWIERDZAJĄCY PRAWO STAŁEGO POBYTU); c. card de identitate/ paşaport polonez - cazul persoanelor care au şi cetăţenie polonă (DOWÓD OSOBISTY) d. carte de identitate specială - cazul personalului angajat la agenţiile europene – ex. FRONTEX şi organizaţiile internaţionale cu sedii în Polonia, cât şi pentru membrii de familie însoţitori la post). Cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în Polonia, care s-au înscris în Registrul Electoral, optând pentru VOTUL PRIN CORESPONDENŢĂ, le-au fost expediate, prin Poşta Română, cu confirmare de primire, următoarele documente: - un plic exterior autoadresat; - un plic interior; - un autocolant cu menţiunea „votat”; - certificatul de alegător; - buletinul de vot prin corespondenţă; - instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot, inclusiv termenul în care alegătorul trebuie să depună la poştă opţiunea de vot exprimată. Alegătorul care a confirmat primirea documentelor necesare votării prin corespondenţă NU îşi poate exercita dreptul de vot la acest scrutin în cadrul unei secţii de votare. Totodată, alegătorii care s-au înregistrat pentru votul prin corespondenţă, se pot adresa, până cel târziu cu 20 de zile înaintea datei votării, Autorităţii Electorale Permanente, în cazul în care nu au primit documentele necesare votării, sau dacă acestea au fost pierdute, furate sau deteriorate, din motive neimputabile lor. Persoanele aflate în această situaţie vor putea să îşi exercite votul la una din secţiile de votare organizate în Polonia.
  • Biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate Ministerul Afacerilor Externe ​​ Legislaţie Linkuri utile