România, privire de ansamblu

Cultura

Cultură, artă, spiritualitate

Artele plastice. Amploarea şi strălucirea frescelor interioare şi mai ales exterioare de la mănăstirile din nordul Moldovei (sec.XV-XVI) – Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa, Arbore, Humor, Pătrăuţi ş.a. – l-au făcut pe marele bizantinolog André Grabar să considere acest fenomen artistic drept „o carte ilustrată deschisă la toate paginile ei“.

Păstrându-şi legăturile cu fondul bizantin şi cu cel popular, cultura epocii moderne româneşti se conectează tot mai accentuat la mişcările artistice europene, fie ele renascentiste, romantice, academiste, impresioniste ori expresioniste. Nicolae Grigorescu şi Ion Andreescu, împreună cu Ştefan Luchian alcătuiesc triada fondatorilor picturii româneşti moderne.

Sculptura modernă românească şi universală a fost marcată de apariţia lui Constantin Brâncuşi, omul care se află la baza restructurării limbajului sculptural al lumii din secolul XX.

Carte veche. În muzeele mănăstirilor, în bibliotecile universitare şi ale Academiei române, în arhivele din marile oraşe din România sunt păstrate manuscrise cu miniaturi, de o deosebită valoare artistică. În secolul al XVI-lea sunt înfiinţate tipografii la Bucureşti, Târgovişte, Braşov, Iaşi, Alba Iulia, Râmnic, Buzău, Blaj. Tipărirea curentă în limba română începe cu anul 1559, când Diaconul Coresi tipăreşte, la Braşov, „Catehismul“.

Literatura. Începuturile literaturii culte originale în limba română se situează în secolele XVII-XVIII, când îşi scriu operele cronicarii Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, umanistul Constantin Cantacuzino, dar mai ales principele enciclopedist Dimitrie Cantemir, membru al Academiei din Berlin.

A doua jumătate a secolului al XIX-lea este epoca marilor clasici ai literaturii române: Mihai Eminescu, poetul naţional, prozatorul Ion Creangă, dramaturgul şi prozatorul I. L. Caragiale ş.a.

În secolul al XX-lea, s-a afirmat o strălucită generaţie de scriitori interbelici: prozatorii Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu şi Mircea Eliade (celebru mai ales ca istoric al religiilor), poeţii, filosofii şi dramaturgii Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, George Bacovia, criticii literari şi esteticienii Eugen Lovinescu, Tudor Vianu, şi George Călinescu, cunoscut şi ca romancier.

România a fost unul din principalele centre europene de ecloziune a avangardismului literar european, prin Tristan Tzara (fondatorul dadaismului).

Unii dintre scriitorii interbelici îşi continuă opera în perioada postbelică, evitând pe cât posibil compromisurile impuse de ideologia totalitară. Alţii se exilează în străinătate şi dobândesc acolo notorietate mondială, ca dramaturgul Eugen Ionesco, ajuns membru al Academiei Franceze.

Teatrul. Începuturile spectacolului dramatic se află în formele primitive ale teatrului popular autohton şi în spectacolele organizate la curţile voievodale sau ale marilor feudali. In 1817 s-a inaugurat Teatrul din Oraviţa, primul teatru în limba română, în 1818, Teatrul de la Arad, iarîn 1819, la Teatrul de la Cişmeaua Roşie din Bucureşti, se juca “Hecuba” de Euripide.

Piatra de temelie a teatrului românesc original este opera dramaturgului şi prozatorului Ion Luca Caragiale.

Muzica. Izvoare arheologice atestă existenţa unei culturi muzicale bine individualizate în Dacia preromană şi romană. În Evul Mediu, arta românească este o realitate spirituală originală, dansul valah fiind menţionat în codex-urile muzicale europene.

Muzica clasică românească s-a afirmat prin lucrările unui geniu: George Enescu, compozitor şi virtuoz al viorii. Festivalul Internaţional „George Enescu“, ajuns la a XIX-a ediţie, celebrează personalitatea eminentului muzician, prin prezenţa unor celebrităţi muzicale contemporane.

Pe scenele lumii s-au impus interpreţi de înaltă valoare, precum dirijorul Sergiu Celibidache, pianistul Dinu Lipatti, violonistul Ion Voicu, şi alţi celebri instrumentişti, sau artişti lirici, de la Haricleea Darclee (prima interpretă a rolului “Tosca” din opera lui Puccini) până la soprana Angela Gheorghiu.

Cinema. În 1896, la Bucureşti, au avut loc primele proiecţii cinematografice.

După o evoluţie îndelungată, marcată de multe succese notabile, în ultimul timp multe filme sunt premiate la diverse festivaluri internaţionale. Între ele Moartea domnului Lăzărescu, de Cristi Puiu, premiat la Cannes, în 2005, la secţiunea „Un certain regard“, scurt-metrajul Trafic de Cătălin Mitulescu (distins cu Marele premiu „Palme d’Or“ la Cannes).

Tot la Festivalul de la Cannes, filmul lui Corneliu Porumboiu „A fost sau n-a fost“ a obţinut premiul de debut, la secţiunea „Camera d’Or“. Au urmat alte două mari succese româneşti la Cannes: Filmul „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile“ al regizorului Cristian Mungiu, Palme D’Or, iar filmul lui Cristian Nemescu, „California dreamin“ - nesfârşit, a fost premiat la secţiunea „Un Certain Regard“. Cel de-al patrulea „Palme d’Or“ pentru scurt metraj l-a obţinut regizorul Marian Crişan cu „Megatron“. În 2009 au fost premiaţi din nou la Cannes alţi doi reprezentanţi ai „Noului Val“ românesc: Corneliu Porumboiu („Poliţist, adjectiv“) şi Cristian Mungiu („Povestiri din Epoca de Aur“). Prestigiosul „The New York Times“ a scris că Festivalul de la Cannes nu mai poate fi numit astfel fără un premiu pentru România.

 

În prim plan

Participarea ambasadorului României la Varşovia la conferinţa internaţională #Impactmobility19 (Katowice, 9-10 octombrie a.c.)

10.10.2019

La 9-10 octombrie a.c., ambasadorul României la Varşovia a participat, la Katowice, la conferinţa internaţională #Impactmobility19. #Impactmobility19…

Participarea la conferinţa internaţională Bucharest Security Conference (BSC 2019), 4-5 octombrie a.c.

05.10.2019

În perioada 4-5 octombrie a.c., la invitaţia Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), ambasadorul României la Varşovia a…

Marcarea centenarului relațiilor diplomatice dintre România şi Republica Polonă şi a unui deceniu de la ridicarea acestora la nivelul de Parteneriat Strategic

02.10.2019

Ambasada României în Varşovia a organizat, la 1 octombrie 2019, un eveniment public de marcare în Polonia a centenarului relațiilor diplomatice dintre…
  • MAE și AEP anunță începerea perioadei de înscriere în Registrul Electoral pentru alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate Tip: Comunicat de presă Data: 31.03.2016 Începând cu 1 aprilie 2016, românii cu domiciliul sau reședința în străinătate care doresc să voteze la viitoarele alegeri parlamentare pot solicita înscrierea în Registrul Electoral. Perioada de înscriere începe la data de 1 aprilie și se încheie cu aproximativ 3 luni înaintea datei alegerilor, în funcție de data stabilirii scrutinului. În cadrul conferinței de presă organizată astăzi, 31 martie 2016, la sediul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, secretarul general al MAE, Sorin Moise, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Ana-Maria Pătru, și directorul de comunicare al AEP, Marian Muhuleț, au prezentat cele mai importante aspecte cu privire la desfășurarea în străinătate a scrutinului pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului României prevăzut pentru finalul acestui an. Ministrul delegat Dan Stoenescu a subliniat faptul că înscrierea alegătorilor în Registrul Electoral reprezintă un pas important și necesar pentru exercitarea dreptului de vot în cadrul alegerilor parlamentare din acest an, având în vedere modificările aduse legislației electorale și noutatea introducerii votului prin corespondență. Oficialul a prezentat campania de informare derulată de MAE și AEP care a cuprins organizarea de întâlniri cu românii de peste hotare, desfășurarea unor campanii online de promovare a noilor modalități de vot (#DialoglaÎnălțime, #DialogFărăFrontiere), participarea la emisiuni de televiziune și radio, acordarea de interviuri în presa scrisă, organizarea unor dezbateri cu reprezentanți ai societății civile și crearea unei secțiuni dedicate alegerilor pe pagina de web a MAE și a misiunilor diplomatice. De asemenea, demnitarul a lansat un apel public către reprezentanții mass-media din România pentru oferirea de sprijin în derularea campaniei de informare, precizând că un protocol de colaborare a fost deja semnat între MAE, AEP și o serie de instituții media. Președintele Autorității Electorale Permanente, Ana-Maria Pătru, a subliniat importanța intrării în vigoare a noilor prevederi din legislația electorală, prin care se facilitează accesul românilor la procesul electoral, evitându-se astfel aglomerația de la secțiile de votare și costurile de deplasare. Totodată, secretarul general al Ministerului Afacerilor Externe, Sorin Moise, a prezentat pașii pe care trebuie să îi urmeze românii cu domiciliul sau reședința în străinătate pentru a se înscrie în Registrul Electoral, în vederea exercitării dreptului de vot prin corespondență sau la secțiile de votare înființate acolo unde se înregistrează cel puțin 100 de cetățeni. Acesta a subliniat că este important ca alegătorii să folosească tot intervalul pus la dispoziție pentru înscriere, care debutează la data de 1 aprilie 2016. Cetățenii români care doresc să se informeze cu privire la desfășurarea procesului electoral din străinătate pot consulta materialele informative alcătuite de AEP și MAE accesibile în secțiunile speciale de pe pagina de internet a fiecărei instituții (http://www.roaep.ro/vot_strainatate/vot_strainatate.html șihttp://www.mae.ro/node/35931). Ordinul ministrului afacerilor externe privind documentele care atestă reședința în străinătate în vederea exercitării dreptului de vot la alegerile parlamentare din anul 2016și formularul cererii de înscriere în Registrul electoral pot fi descărcate de pe site-ul MAE. Model de cerere inscriere vot in strainatate Pliantul "Ghidul alegătorului român în străinătate", realizat de Autoritatea Electorală Permanentă Autoritatea Electorală Permanentă: www.roaep.ro Rubrica „Alegeri parlamentare 2016” de pe pagina de Internet a Ministerului Afacerilor Externe: www.mae.ro/node/35931
  • Lista secţiilor de votare din Polonia pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016 La propunerea Ambasadei României la Varşovia, pe teritoriul Poloniei vor fi organizate, la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din 11 decembrie 2016, un număr de 3 secţii de votare, după cum urmează: - VARŞOVIA (Ambasada României – str. Fr.Chopina 10, 00-559); - CRACOVIA (Biblioteca Voievodală - camera 53, parter - str. Rajska nr.1, 31-124); - WROCLAW (Oficiul Voievodal, parter - Piaţa Powstańców Warszawy, nr. 1, 50-153). La oricare dintre cele 3 secţii de votare susmenţionate, îşi vor putea exprima dreptul de vot, cetăţenii români majori (care au 18 ani împliniţi la data scrutinului), cu domiciliul sau reşedinţa în Polonia şi care deţin un document de identitate sau de călătorie valabil. Reamintim că, documentele care atestă domiciliul sau reşedinţa în această ţară sunt: 1. pașaportul cu menționarea statului de domiciliu -POLONIA sau 2. actul de identitate (C.I. sau pașaport) însoţit de unul dintre următoarele documente, emise de către autorităţile polone: a. adeverință de înregistrare a șederii cetățeanului UE (ZAŚWIADCZENIA O ZAREJESTROWANIU POBYTU OBYWATELA UNII EUROPEJSKIEJ); b. document care confirmă dreptul de ședere permanent (DOKUMENT POTWIERDZAJĄCY PRAWO STAŁEGO POBYTU); c. card de identitate/ paşaport polonez - cazul persoanelor care au şi cetăţenie polonă (DOWÓD OSOBISTY) d. carte de identitate specială - cazul personalului angajat la agenţiile europene – ex. FRONTEX şi organizaţiile internaţionale cu sedii în Polonia, cât şi pentru membrii de familie însoţitori la post). Cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în Polonia, care s-au înscris în Registrul Electoral, optând pentru VOTUL PRIN CORESPONDENŢĂ, le-au fost expediate, prin Poşta Română, cu confirmare de primire, următoarele documente: - un plic exterior autoadresat; - un plic interior; - un autocolant cu menţiunea „votat”; - certificatul de alegător; - buletinul de vot prin corespondenţă; - instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot, inclusiv termenul în care alegătorul trebuie să depună la poştă opţiunea de vot exprimată. Alegătorul care a confirmat primirea documentelor necesare votării prin corespondenţă NU îşi poate exercita dreptul de vot la acest scrutin în cadrul unei secţii de votare. Totodată, alegătorii care s-au înregistrat pentru votul prin corespondenţă, se pot adresa, până cel târziu cu 20 de zile înaintea datei votării, Autorităţii Electorale Permanente, în cazul în care nu au primit documentele necesare votării, sau dacă acestea au fost pierdute, furate sau deteriorate, din motive neimputabile lor. Persoanele aflate în această situaţie vor putea să îşi exercite votul la una din secţiile de votare organizate în Polonia.
  • Biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate Ministerul Afacerilor Externe ​​ Legislaţie Linkuri utile