România, privire de ansamblu

Geografie

România este situată în centrul geografic al Europei. Se învecinează cu Ucraina  (la Nord), Republica Moldova, Ucraina şi Marea Neagră  (la Est), Bulgaria  (la Sud), Serbia  (la Sud-Vest) şi Ungaria (la Vest).

Cu o suprafaţă de 238.391 km2 România se află pe locul 12 în Europa.

Din punct de vedere administrativ, România este organizată în 41 de judeţe şi Municipiul Bucureşti, capitala ţării. În cadrul judeţelor, unităţile administrative de bază sunt oraşele şi comunele  (formate din mai multe sate).

Bucureştiul are aproape 2.100.000 locuitori, 7 oraşe depăşesc 300.000 locuitori, iar 17 depăşesc 100.000 locuitori.

Populaţia majoritară – aprox. 90% – este formată din români, ceilalţi – 10% – din alte naţionalităţi (maghiari – 6.6%, germani, ucrainieni, rromi, turci, tătari, sârbi, slovaci, bulgari etc.)

Relieful României se caracterizează printr-o mare diversitate şi complexitate. Din întreaga suprafaţă a ţării 31% este ocupată de munţi (cu altitudini cuprinse între 800 şi 2543 m), 36% de dealuri şi podişuri, iar restul, de 33%, de câmpii (sub 200 m altitudine).

Relieful, armonios dispus, este axat pe arcul  Munţilor Carpaţi. În centrul teritoriului se află Podişul Transilvaniei, înconjurat de lanţurile muntoase ale Carpaţilor: Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali, cu altitudinea maximă de pe teritoriul României, în Vârful Moldoveanu (2.543 m) şi Munţii Apuseni (Occidentali).

Treapta intermediară de relief între munţi şi câmpii o constituie dealurile şi podişurile, situate în interiorul şi în exteriorul arcului carpatic. Dealurile Subcarpatice  (Subcarpaţii Orientali şi Subcarpaţii Meridionali, cu înălţimi de 800-900 m) fac trecerea spre câmpii. Cea mai importantă este Câmpia Română, situată în partea de sud, la Dunăre, şi care reprezintă principala zonă agricolă a ţării.

Delta Dunării, situată în nordul Platoului Dobrogei, în partea de est, reprezintă cea mai tânără formă de relief a României. Ea cuprinde 3 braţe principale: Chilia, Sulina şi Sfântul Gheorghe, prin care Dunărea se varsă în Marea Neagră. Suprafaţa Deltei Dunării de pe teritoriul românesc este de 4.340 km2, din care 78% este inundabilă.

Reţeaua apelor curgătoare din România este dispusă radial, datorită configuraţiei reliefului, cea mai mare parte izvorând din munţii Carpaţi. Principalul colector este Dunărea, care formează cea mai mare parte a graniţei de sud a ţării (din lungimea ei totală – 2.850 km – 1.075 km se află pe graniţa şi pe teritoriul României). Principalele râuri din România sunt: Mureş (768 km), Olt (736 km), Prut (716 km), Siret (598 km), Ialomiţa (410 km), Someş (388 km),  Argeş (344 km), Jiu (331 km).

Din cele aprox. 3.500 de lacuri din România, 300 au o suprafaţă de peste 1 km2, cele mai mari fiind Razelm şi Sinoe (415 şi respectiv 171 km2) situate pe litoralul Mării Negre.

Marea Neagră formează graniţa României în partea de sud-est pe o distanţă de 245 km.

Clima României este continental-temperată, cu influenţe oceanice în vest, mediteraneene în sud-vest şi continental-excesive în nord-est.

Temperatura medie anuală este 80C în nord şi 110 C în Sud.

Fauna şi flora României sunt foarte bogate şi variate, graţie poziţiei geografice şi diversităţii condiţiilor naturale.

 

În prim plan

Participarea ambasadorului României la Varşovia la conferinţa internaţională #Impactmobility19 (Katowice, 9-10 octombrie a.c.)

10.10.2019

La 9-10 octombrie a.c., ambasadorul României la Varşovia a participat, la Katowice, la conferinţa internaţională #Impactmobility19. #Impactmobility19…

Participarea la conferinţa internaţională Bucharest Security Conference (BSC 2019), 4-5 octombrie a.c.

05.10.2019

În perioada 4-5 octombrie a.c., la invitaţia Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), ambasadorul României la Varşovia a…

Marcarea centenarului relațiilor diplomatice dintre România şi Republica Polonă şi a unui deceniu de la ridicarea acestora la nivelul de Parteneriat Strategic

02.10.2019

Ambasada României în Varşovia a organizat, la 1 octombrie 2019, un eveniment public de marcare în Polonia a centenarului relațiilor diplomatice dintre…
  • MAE și AEP anunță începerea perioadei de înscriere în Registrul Electoral pentru alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate Tip: Comunicat de presă Data: 31.03.2016 Începând cu 1 aprilie 2016, românii cu domiciliul sau reședința în străinătate care doresc să voteze la viitoarele alegeri parlamentare pot solicita înscrierea în Registrul Electoral. Perioada de înscriere începe la data de 1 aprilie și se încheie cu aproximativ 3 luni înaintea datei alegerilor, în funcție de data stabilirii scrutinului. În cadrul conferinței de presă organizată astăzi, 31 martie 2016, la sediul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, secretarul general al MAE, Sorin Moise, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Ana-Maria Pătru, și directorul de comunicare al AEP, Marian Muhuleț, au prezentat cele mai importante aspecte cu privire la desfășurarea în străinătate a scrutinului pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului României prevăzut pentru finalul acestui an. Ministrul delegat Dan Stoenescu a subliniat faptul că înscrierea alegătorilor în Registrul Electoral reprezintă un pas important și necesar pentru exercitarea dreptului de vot în cadrul alegerilor parlamentare din acest an, având în vedere modificările aduse legislației electorale și noutatea introducerii votului prin corespondență. Oficialul a prezentat campania de informare derulată de MAE și AEP care a cuprins organizarea de întâlniri cu românii de peste hotare, desfășurarea unor campanii online de promovare a noilor modalități de vot (#DialoglaÎnălțime, #DialogFărăFrontiere), participarea la emisiuni de televiziune și radio, acordarea de interviuri în presa scrisă, organizarea unor dezbateri cu reprezentanți ai societății civile și crearea unei secțiuni dedicate alegerilor pe pagina de web a MAE și a misiunilor diplomatice. De asemenea, demnitarul a lansat un apel public către reprezentanții mass-media din România pentru oferirea de sprijin în derularea campaniei de informare, precizând că un protocol de colaborare a fost deja semnat între MAE, AEP și o serie de instituții media. Președintele Autorității Electorale Permanente, Ana-Maria Pătru, a subliniat importanța intrării în vigoare a noilor prevederi din legislația electorală, prin care se facilitează accesul românilor la procesul electoral, evitându-se astfel aglomerația de la secțiile de votare și costurile de deplasare. Totodată, secretarul general al Ministerului Afacerilor Externe, Sorin Moise, a prezentat pașii pe care trebuie să îi urmeze românii cu domiciliul sau reședința în străinătate pentru a se înscrie în Registrul Electoral, în vederea exercitării dreptului de vot prin corespondență sau la secțiile de votare înființate acolo unde se înregistrează cel puțin 100 de cetățeni. Acesta a subliniat că este important ca alegătorii să folosească tot intervalul pus la dispoziție pentru înscriere, care debutează la data de 1 aprilie 2016. Cetățenii români care doresc să se informeze cu privire la desfășurarea procesului electoral din străinătate pot consulta materialele informative alcătuite de AEP și MAE accesibile în secțiunile speciale de pe pagina de internet a fiecărei instituții (http://www.roaep.ro/vot_strainatate/vot_strainatate.html șihttp://www.mae.ro/node/35931). Ordinul ministrului afacerilor externe privind documentele care atestă reședința în străinătate în vederea exercitării dreptului de vot la alegerile parlamentare din anul 2016și formularul cererii de înscriere în Registrul electoral pot fi descărcate de pe site-ul MAE. Model de cerere inscriere vot in strainatate Pliantul "Ghidul alegătorului român în străinătate", realizat de Autoritatea Electorală Permanentă Autoritatea Electorală Permanentă: www.roaep.ro Rubrica „Alegeri parlamentare 2016” de pe pagina de Internet a Ministerului Afacerilor Externe: www.mae.ro/node/35931
  • Lista secţiilor de votare din Polonia pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016 La propunerea Ambasadei României la Varşovia, pe teritoriul Poloniei vor fi organizate, la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din 11 decembrie 2016, un număr de 3 secţii de votare, după cum urmează: - VARŞOVIA (Ambasada României – str. Fr.Chopina 10, 00-559); - CRACOVIA (Biblioteca Voievodală - camera 53, parter - str. Rajska nr.1, 31-124); - WROCLAW (Oficiul Voievodal, parter - Piaţa Powstańców Warszawy, nr. 1, 50-153). La oricare dintre cele 3 secţii de votare susmenţionate, îşi vor putea exprima dreptul de vot, cetăţenii români majori (care au 18 ani împliniţi la data scrutinului), cu domiciliul sau reşedinţa în Polonia şi care deţin un document de identitate sau de călătorie valabil. Reamintim că, documentele care atestă domiciliul sau reşedinţa în această ţară sunt: 1. pașaportul cu menționarea statului de domiciliu -POLONIA sau 2. actul de identitate (C.I. sau pașaport) însoţit de unul dintre următoarele documente, emise de către autorităţile polone: a. adeverință de înregistrare a șederii cetățeanului UE (ZAŚWIADCZENIA O ZAREJESTROWANIU POBYTU OBYWATELA UNII EUROPEJSKIEJ); b. document care confirmă dreptul de ședere permanent (DOKUMENT POTWIERDZAJĄCY PRAWO STAŁEGO POBYTU); c. card de identitate/ paşaport polonez - cazul persoanelor care au şi cetăţenie polonă (DOWÓD OSOBISTY) d. carte de identitate specială - cazul personalului angajat la agenţiile europene – ex. FRONTEX şi organizaţiile internaţionale cu sedii în Polonia, cât şi pentru membrii de familie însoţitori la post). Cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în Polonia, care s-au înscris în Registrul Electoral, optând pentru VOTUL PRIN CORESPONDENŢĂ, le-au fost expediate, prin Poşta Română, cu confirmare de primire, următoarele documente: - un plic exterior autoadresat; - un plic interior; - un autocolant cu menţiunea „votat”; - certificatul de alegător; - buletinul de vot prin corespondenţă; - instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot, inclusiv termenul în care alegătorul trebuie să depună la poştă opţiunea de vot exprimată. Alegătorul care a confirmat primirea documentelor necesare votării prin corespondenţă NU îşi poate exercita dreptul de vot la acest scrutin în cadrul unei secţii de votare. Totodată, alegătorii care s-au înregistrat pentru votul prin corespondenţă, se pot adresa, până cel târziu cu 20 de zile înaintea datei votării, Autorităţii Electorale Permanente, în cazul în care nu au primit documentele necesare votării, sau dacă acestea au fost pierdute, furate sau deteriorate, din motive neimputabile lor. Persoanele aflate în această situaţie vor putea să îşi exercite votul la una din secţiile de votare organizate în Polonia.
  • Biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate Ministerul Afacerilor Externe ​​ Legislaţie Linkuri utile