România, privire de ansamblu

Istorie

Primele urme materiale atestă existenţa omului pe teritoriul de astăzi al României încă de acum 2.000.000 de ani. Originalitatea ariilor culturale, înrudite cu celelalte culturi preistorice europene, se regăseşte în arta modelării lutului (vasele pictate de tip Criş, Turdaş, Cucuteni, statuete de lut zoomorfe şi antropomorfe, între acestea: „Gânditorul“, descoperit la Hamangia, Cernavodă). Tăbliţele de lut de la Tărtăria (motive pictografice incizate) dovedesc existenţa unui început de scriere arhaică – primul din Europa – în jurul anului 4.000 î.Hr. concomitentă cu scrierea din Sumer.

Continuatorii acestor străvechi civilizaţi au fost geto-dacii care au întemeiat Regatul Daciei, un regat puternic, cu centrul politic şi religios în Transilvania, la Sarmizegetusa. La începutul secolului al II-lea d.Hr., când statul dac se afla în perioada sa de maximă înflorire sub cârmuirea regelui Decebal (87-106 d.Hr.), armatele imperiale romane, conduse de împăratul Traian (98-117 d.Hr.) cuceresc Dacia (106 d.Hr), o transformă în provincie romană şi o colonizează cu elemente romane şi romanizate. Geto-dacii sunt, astfel, romanizaţi, procesul de etnogeneză a poporului român încheindu-se în secolul al VII-lea.

Odată cu procesul de romanizare s-a produs, treptat, şi cel de creştinare atât prin evanghelizarea de către unul din apostolii lui Iisus, Sf. Andrei, cât şi de către sfinţi părinţi refugiaţi sau trecători pe aceste meleaguri.

Organizarea statală, atestată în scris, este anterioară secolului al X-lea; este vorba de statele feudale premergătoare marilor state feudale româneşti. Formaţiunile prestatale din Transilvania erau conduse de duci, cnezi sau voievozi ca Gelu, Glad, Menumorut, Ahtum, sau, în Moldova, Valahia şi Dobrogea de jupani, cnezi sau voievozi ca Olaha, Dimitrie, Gheorghe, Sestlav, Satza, Roman ş.a. (sec. XI-XII). În secolul al XIII-lea Voievodatul Transilvaniei ajunge vasal coroanei ungare până la 1526, când regatul Ungariei va dispărea ca stat. La sud de Carpaţi, în secolul al XIV-lea, Basarab I (1324-1352) unifică micile state, întemeind marele Voievodat al Valahiei, iar la est Bogdan I (1359-1365) întemeiază marele Voievodat al Moldovei.

La sfârşitul secolului al XIV-lea, la Dunăre apare pericolul expansiunii Imperiului Otoman. Cele trei Ţări Române, voievodatele Transilvania, Moldova şi Valahia, după două secole de rezistenţă, au traversat o perioadă de suzeranitate otomană, păstrându-şi totuşi o largă autonomie. Domnitorul Valahiei, Mihai Viteazul (1593-1601), recucereşte independenţa ţării şi unifică pe toţi românii într-un stat, primul stat centralizat românesc. Unirea, vremelnică, desfăcută prin intervenţiile Imperiului Otoman, Regatului Poloniei şi Imperiului Habsburgic, a fost posibilă datorită unităţii de neam şi de limbă a tuturor românilor.

Cu sprijinul marilor puteri europene, la 24 ianuarie 1859 s-a înfăptuit unirea Moldovei cu Valahia sub sceptrul lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Tânărul stat a căpătat recunoaştere internaţională sub numele de România. La 9 mai 1877, statul român, în care fusese înscăunat prinţul Carol (de Hohenzollern-Sigmaringen), devenit, mai apoi, regele Carol I, şi-a proclamat independenţa, ieşind de sub suzeranitatea Porţii Otomane; independenţa a fost consfinţită în luptă, pe frontul războiului ruso-româno-turc din 1877-1878 şi a fost recunoscută pe plan internaţional prin Congresul de pace de la Berlin (1878).

Prin înţelegerea din 1867 dintre Budapesta şi Viena, cunoscută ca „dualismul austro-ungar“, întregul Principat al Transilvaniei a intrat sub dominaţia ungară.

Bucovina a fost ruptă din trupul ţării în anul 1775 şi a intrat în stăpânirea Imperiului Habsburgic în urma unei înţelegeri cu Imperiul Otoman.

Jumătatea estică a Moldovei fusese, la 1812, anexată la Rusia sub numele de Basarabia.

*

Participarea României la Primul Război Mondial a avut un singur scop: desvârşirea unităţii naţionale, urmaşul lui Carol I – regele Ferdinand I (1914-1927) - fiind unul dintre promotorii ei. Prăbuşirea celor două imperii multinaţionale – austro-ungar şi ţarist – a creat posibilitatea ca românii din Basarabia, Bucovina şi Transilvania să-şi aleagă destinul hotărând unirea cu România. Reîntregirea statului român a fost consfinţită pe plan internaţional prin tratatele de pace postbelice (1919-1920).

Pe plan extern, România a dus o politică de apărare a noii organizări postbelice a lumii şi a acţionat pentru contracararea tendinţelor revanşarde, de revizuire a tratatelor de pace şi a graniţelor, manifestate, mai întâi, de Ungaria horthystă şi de Germania nazistă, mai apoi de Rusia sovietică. În vara anului 1940 România a fost obligată de către Rusia sovietică, Germania hitleristă şi Italia mussoliniană să cedeze următoarele teritorii: Basarabia, Bucovina şi Herţa – Rusiei; Transilvania de Nord – Ungariei şi Cadrilaterul (Dobrogea de Sud) – Bulgariei, ceea ce reprezenta peste un sfert din teritoriul ţării şi din populaţia majoritar românească.

Regimul politic din România a fost schimbat cu o dictatură, iniţial fascistă, apoi militară, reacţionară, iar ţara a intrat în război împotriva U.R.S.S. (iunie 1941), alături de Germania. Armatele române au luptat pe frontul de est până în vara lui 1944, după care, în urma loviturii de stat de la 23 august, s-au alăturat aliaţilor şi au luptat pe frontul de vest, contribuind la eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei. Tratatul de pace de la Paris (1947) a readus Transilvania de Nord între graniţele naţionale; celelalte teritorii cedate în 1940 rămânând în continuare în afara graniţelor României. Totodată, România era menţinută în sfera de influenţă sovietică, după cum stabiliseră anterior Stalin şi Churchill, fiind impus regimul comunist. A urmat perioada de sovietizare a ţării, când s-a declanşat represiunea împotriva celor care reprezentau adevărata democraţie. Pericolul transformării României într-o sursă de materii prime şi chiar al dezmembrării ţării a determinat conducerea comunistă a României să iniţieze procesul de ieşire de sub hegemonia sovietică.

Dar cultul personalităţii lui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, dublat de regimul de dictatură comunistă, a dus la o gravă criză politică internă şi la o criză economică de mari proporţii. În mai multe rânduri au avut loc revolte sociale. Între 17 şi 20 decembrie 1989, la Timişoara au avut loc mari demonstraţii anticomuniste iar la 21 decembrie 1989 au izbucnit tulburări puternice în Bucureşti.

Au fost înlăturate structurile comuniste, s-au pus bazele unei societăţi democratice şi economiei de piaţă. Într-un interval de timp relativ scurt s-au reactivat partidele politice istorice (Partidul Naţional Tărănesc, Partidul Naţional Liberal, Partidul Social Democrat) şi s-au înfiinţat alte partide politice; au avut loc alegeri libere administrative, parlamentare şi prezidenţiale (1990, 1992, 1996, 2000, 2004 2008, 2009); a fost votată şi promulgată noua Constituţie a României (1991) cu largi prevederi democratice; în octombrie 2003, prin referendum, Constituţia a fost modificată conform unor standarde europene. Sectorul particular din economie s-a dezvoltat continuu, a avut loc marea privatizare a întreprinderilor industriale prin ofertă publică etc.

România este membră a NATO (din 2004), iar, de la 1 ianuarie 2007, a devenit membră cu drepturi depline a Uniunii Europene. 

 

În prim plan

Participarea ambasadorului României la Varşovia la conferinţa internaţională #Impactmobility19 (Katowice, 9-10 octombrie a.c.)

10.10.2019

La 9-10 octombrie a.c., ambasadorul României la Varşovia a participat, la Katowice, la conferinţa internaţională #Impactmobility19. #Impactmobility19…

Participarea la conferinţa internaţională Bucharest Security Conference (BSC 2019), 4-5 octombrie a.c.

05.10.2019

În perioada 4-5 octombrie a.c., la invitaţia Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), ambasadorul României la Varşovia a…

Marcarea centenarului relațiilor diplomatice dintre România şi Republica Polonă şi a unui deceniu de la ridicarea acestora la nivelul de Parteneriat Strategic

02.10.2019

Ambasada României în Varşovia a organizat, la 1 octombrie 2019, un eveniment public de marcare în Polonia a centenarului relațiilor diplomatice dintre…
  • MAE și AEP anunță începerea perioadei de înscriere în Registrul Electoral pentru alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate Tip: Comunicat de presă Data: 31.03.2016 Începând cu 1 aprilie 2016, românii cu domiciliul sau reședința în străinătate care doresc să voteze la viitoarele alegeri parlamentare pot solicita înscrierea în Registrul Electoral. Perioada de înscriere începe la data de 1 aprilie și se încheie cu aproximativ 3 luni înaintea datei alegerilor, în funcție de data stabilirii scrutinului. În cadrul conferinței de presă organizată astăzi, 31 martie 2016, la sediul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, secretarul general al MAE, Sorin Moise, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Ana-Maria Pătru, și directorul de comunicare al AEP, Marian Muhuleț, au prezentat cele mai importante aspecte cu privire la desfășurarea în străinătate a scrutinului pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului României prevăzut pentru finalul acestui an. Ministrul delegat Dan Stoenescu a subliniat faptul că înscrierea alegătorilor în Registrul Electoral reprezintă un pas important și necesar pentru exercitarea dreptului de vot în cadrul alegerilor parlamentare din acest an, având în vedere modificările aduse legislației electorale și noutatea introducerii votului prin corespondență. Oficialul a prezentat campania de informare derulată de MAE și AEP care a cuprins organizarea de întâlniri cu românii de peste hotare, desfășurarea unor campanii online de promovare a noilor modalități de vot (#DialoglaÎnălțime, #DialogFărăFrontiere), participarea la emisiuni de televiziune și radio, acordarea de interviuri în presa scrisă, organizarea unor dezbateri cu reprezentanți ai societății civile și crearea unei secțiuni dedicate alegerilor pe pagina de web a MAE și a misiunilor diplomatice. De asemenea, demnitarul a lansat un apel public către reprezentanții mass-media din România pentru oferirea de sprijin în derularea campaniei de informare, precizând că un protocol de colaborare a fost deja semnat între MAE, AEP și o serie de instituții media. Președintele Autorității Electorale Permanente, Ana-Maria Pătru, a subliniat importanța intrării în vigoare a noilor prevederi din legislația electorală, prin care se facilitează accesul românilor la procesul electoral, evitându-se astfel aglomerația de la secțiile de votare și costurile de deplasare. Totodată, secretarul general al Ministerului Afacerilor Externe, Sorin Moise, a prezentat pașii pe care trebuie să îi urmeze românii cu domiciliul sau reședința în străinătate pentru a se înscrie în Registrul Electoral, în vederea exercitării dreptului de vot prin corespondență sau la secțiile de votare înființate acolo unde se înregistrează cel puțin 100 de cetățeni. Acesta a subliniat că este important ca alegătorii să folosească tot intervalul pus la dispoziție pentru înscriere, care debutează la data de 1 aprilie 2016. Cetățenii români care doresc să se informeze cu privire la desfășurarea procesului electoral din străinătate pot consulta materialele informative alcătuite de AEP și MAE accesibile în secțiunile speciale de pe pagina de internet a fiecărei instituții (http://www.roaep.ro/vot_strainatate/vot_strainatate.html șihttp://www.mae.ro/node/35931). Ordinul ministrului afacerilor externe privind documentele care atestă reședința în străinătate în vederea exercitării dreptului de vot la alegerile parlamentare din anul 2016și formularul cererii de înscriere în Registrul electoral pot fi descărcate de pe site-ul MAE. Model de cerere inscriere vot in strainatate Pliantul "Ghidul alegătorului român în străinătate", realizat de Autoritatea Electorală Permanentă Autoritatea Electorală Permanentă: www.roaep.ro Rubrica „Alegeri parlamentare 2016” de pe pagina de Internet a Ministerului Afacerilor Externe: www.mae.ro/node/35931
  • Lista secţiilor de votare din Polonia pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016 La propunerea Ambasadei României la Varşovia, pe teritoriul Poloniei vor fi organizate, la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din 11 decembrie 2016, un număr de 3 secţii de votare, după cum urmează: - VARŞOVIA (Ambasada României – str. Fr.Chopina 10, 00-559); - CRACOVIA (Biblioteca Voievodală - camera 53, parter - str. Rajska nr.1, 31-124); - WROCLAW (Oficiul Voievodal, parter - Piaţa Powstańców Warszawy, nr. 1, 50-153). La oricare dintre cele 3 secţii de votare susmenţionate, îşi vor putea exprima dreptul de vot, cetăţenii români majori (care au 18 ani împliniţi la data scrutinului), cu domiciliul sau reşedinţa în Polonia şi care deţin un document de identitate sau de călătorie valabil. Reamintim că, documentele care atestă domiciliul sau reşedinţa în această ţară sunt: 1. pașaportul cu menționarea statului de domiciliu -POLONIA sau 2. actul de identitate (C.I. sau pașaport) însoţit de unul dintre următoarele documente, emise de către autorităţile polone: a. adeverință de înregistrare a șederii cetățeanului UE (ZAŚWIADCZENIA O ZAREJESTROWANIU POBYTU OBYWATELA UNII EUROPEJSKIEJ); b. document care confirmă dreptul de ședere permanent (DOKUMENT POTWIERDZAJĄCY PRAWO STAŁEGO POBYTU); c. card de identitate/ paşaport polonez - cazul persoanelor care au şi cetăţenie polonă (DOWÓD OSOBISTY) d. carte de identitate specială - cazul personalului angajat la agenţiile europene – ex. FRONTEX şi organizaţiile internaţionale cu sedii în Polonia, cât şi pentru membrii de familie însoţitori la post). Cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în Polonia, care s-au înscris în Registrul Electoral, optând pentru VOTUL PRIN CORESPONDENŢĂ, le-au fost expediate, prin Poşta Română, cu confirmare de primire, următoarele documente: - un plic exterior autoadresat; - un plic interior; - un autocolant cu menţiunea „votat”; - certificatul de alegător; - buletinul de vot prin corespondenţă; - instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot, inclusiv termenul în care alegătorul trebuie să depună la poştă opţiunea de vot exprimată. Alegătorul care a confirmat primirea documentelor necesare votării prin corespondenţă NU îşi poate exercita dreptul de vot la acest scrutin în cadrul unei secţii de votare. Totodată, alegătorii care s-au înregistrat pentru votul prin corespondenţă, se pot adresa, până cel târziu cu 20 de zile înaintea datei votării, Autorităţii Electorale Permanente, în cazul în care nu au primit documentele necesare votării, sau dacă acestea au fost pierdute, furate sau deteriorate, din motive neimputabile lor. Persoanele aflate în această situaţie vor putea să îşi exercite votul la una din secţiile de votare organizate în Polonia.
  • Biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate Ministerul Afacerilor Externe ​​ Legislaţie Linkuri utile