România

Discursul Președintelui României, Klaus Iohannis, susținut în cadrul recepției oferite cu ocazia Zilei Naționale a României

Excelențe,

Doamnelor și domnilor,

Dragi români,

Astăzi este cea mai emoționantă sărbătoare a națiunii noastre. Este ziua în care celebrăm sentimentele profunde care, generație după generație, ne unesc în jurul unor idealuri și proiecte majore.

Indiferent că trăim în interiorul granițelor țării sau în afara lor, ne leagă aceeași dragoste pentru România, și aceasta este forța de neclintit care ne face să luptăm pentru a păstra libertatea, democrația și pentru a avea un viitor prosper.

Odată cu Ziua Națională a României aniversăm, în acest an, și trei decenii de la Revoluția din Decembrie 1989. Este un moment simbolic pentru a marca încheierea, după 30 de ani, a unei etape dificile din istoria noastră postdecembristă și de a începe un nou parcurs, mai bun, în care să ducem România acolo unde merită în rândul țărilor lumii.

Doar împreună, cu speranță și încredere, implicați, uniți și solidari avem puterea să construim România europeană, modernă și puternică!

Secolul parcurs de la Marea Unire, această piatră de hotar a istoriei noastre, ne-a adus și bucuria îndeplinirii unor idealuri de veacuri, dar și tragedii și suferințe cumplite. Timp de decenii, națiunea noastră, victimă a totalitarismelor de stânga și de dreapta, a fost deturnată de la destinul ei european.

În toată această neagră perioadă, ziua în care, pe Câmpul lui Horea de la Alba Iulia, românii și-au croit o altă soartă a rămas reperul puternic și luminos al aspirației noastre pentru o Românie a libertății și democrației.

Nu întâmplător, data de 1 Decembrie a devenit sărbătoarea națională a României după Revoluție. De atunci și până astăzi ea este, în conștiința noastră, un simbol al libertății obținute prin jertfă, în 1918, ca și în 1989.

De Ziua Națională a României îi evocăm cu cel mai profund respect atât pe cei care au proclamat Marea Unire la Alba Iulia, cât și pe cei care au anticipat-o prin hotărârile de la Chișinău și Cernăuți.

Cinstim sacrificiile eroilor noștri care, în Războiul de reîntregire, au făcut posibilă unitatea națională.

Ne reamintim cu recunoștință de angajamentul patriotic al Casei Regale, de eforturile politicienilor și ale diplomației românești pentru recunoașterea internațională a Marii Uniri.

Nu uităm că, acum un secol, Marea Unire nu a fost doar proiectul de țară al românilor, ci și al multora dintre minoritățile naționale, care s-au eliberat de asuprirea vechilor imperii.

În 1918, națiunea noastră s-a născut ca expresie a viziunii elitelor sale, care au continuat și au desăvârșit idealurile pașoptiste, dar care au înțeles și importanța asumării valorilor occidentale, făcându-se astfel posibilă modernizarea societății în plan politic, economic, în știință și în cultură.

Marea Unire a generat, din păcate doar pentru o scurtă perioadă, un mediu politic și social în care s-au putut afirma liber mari personalități prin care România a contribuit la spiritualitatea secolului XX.

De aceea, de Ziua Națională celebrăm nu doar un eveniment istoric, ci și valorile și energiile pe care acest excepțional act politic le-a potențat.

Ele au fost rodul proceselor de liberalizare și democratizare din perioada interbelică și continuă să fie un viu exemplu pentru capacitatea societății românești de a-și fructifica identitatea și de a pune în valoare diversitatea în beneficiul culturii universale, temelia contribuției noastre la proiectul european și la o lume a păcii. 

Doamnelor și domnilor,

Marea Unire din 1 Decembrie 1918 a conferit României o nouă poziție geostrategică în partea noastră de lume.

Totodată, momentul Unirii continuă să ne transmită peste timp un mesaj fundamental: suntem responsabili fiecare dintre noi pentru soarta țării! O țară care s-a definit la Alba Iulia ca un actor loial al lumii democratice și care s-a proclamat drept o națiune de cetățeni liberi, cu drepturi și aspirații europene.

De aceea, Ziua Națională a României este totodată și sărbătoarea democrației, a drepturilor și libertăților noastre fundamentale. Românii au înțeles foarte bine acest mesaj al trecutului atunci când s-au ridicat împotriva dictaturii la Timișoara, la București și în alte orașe ale țării.

Unitatea națională a fost de la începuturi indisolubil legată de aspirația pentru un stat de drept veritabil și pentru o societate incluzivă. Prin felul în care românii au apărat democrația, în stradă, dar și în cabina de vot, societatea noastră de astăzi continuă și întărește acest angajament, și îl cere a fi asumat, fără compromisuri, de clasa politică. 

Doamnelor și domnilor,

Mă adresez dumneavoastră la sfârșitul primului mandat de Președinte al României. În acești ani am avut marea onoare de a da cinstire Tricolorului și Zilei Naționale în numele tuturor cetățenilor patriei noastre.

Am făcut-o cu respect pentru Marea Unire, cheia de boltă a procesului de edificare a modernității noastre europene.

Am făcut-o cu recunoștință pentru viziunea și sacrificiile care au dus la această mare realizare, dar și cu răspundere pentru destinul moștenirii pe care am primit-o de la înaintași.

Am făcut-o cu conștiința faptului că 1 Decembrie 1918 rămâne actul istoric fundamental al nașterii unei națiuni de cetățeni. Suntem astăzi o țară care își afirmă locul în Europa și în lume, și mai ales știe ce vrea pentru sine, cine-i sunt prietenii și care trebuie să-i fie destinul.

Astăzi, la un secol de la momentul definitoriu pentru devenirea națiunii române și, la trei decenii de la Revoluția din Decembrie 1989, trebuie să recunoaștem cu sinceritate că încă nu am ajuns încă acolo unde ne dorim să fim. Dar nici nu ne-am abătut de la drumul pentru care s-au sacrificat înaintașii noștri, în pofida încercării unora de a devia România de la parcursul său euro-atlantic.

Testele dificile la care a supus istoria națiunea noastră greu încercată nu au știrbit deloc din idealurile și aspirațiile românilor. Dimpotrivă, cu fiecare prilej, societatea noastră s-a făcut puternic auzită, și-a afirmat cu tărie voința și dorința arzătoare pentru libertate și democrație.

Am celebrat Centenarul Marii Uniri ca stat membru al NATO, cea mai importantă alianță politico-militară din istorie, și ca o voce puternică în cadrul marii familii europene. În acești ani, evoluțiile politice interne și internaționale ne-au arătat, o dată în plus, cât de important este să fim parte a spațiului euro-atlantic și a Uniunii Europene.

Românii au demonstrat cu prisosință că suntem capabili de a contribui la construcția unei Europe nedivizate, ca spațiu al prosperității, securității și echității sociale.

România este deopotrivă contribuitor și beneficiar al construcției europene. Participarea românească la proiectarea destinului Uniunii Europene reprezintă un act de responsabilitate istorică față de Marea Unire, față de noi înșine și față de națiunile care ne sunt alături în efortul de modernizare națională.

Doamnelor și domnilor,

Unirea este sărbătoarea noastră, a tuturor, indiferent de locul în care ne aflăm. Mi-aș dori ca românii care trăiesc astăzi în diferite zone ale globului să se reîntoarcă acasă. Să găsească aici o Românie funcțională, o țară normală, care să le ofere șansa unui viitor mai bun și care să le asigure un nivel de trai decent.

Eu cred că această viziune poate deveni într-o zi realitate și ține în primul rând de noi să o facem posibilă.

Sărbătorim împreună Ziua Națională cu convingerea că fericirea și prosperitatea pe care înaintașii noștri le-au dorit națiunii depind, în primul rând, de implicarea, de alegerile și de opțiunile noastre.

Avem cu toții o responsabilitate față de memoria celor care au făcut posibil idealul Marii Uniri, dar avem, în plus, o mare responsabilitate față de generațiile care vor veni, al căror destin va fi influențat în bună măsură și de deciziile noastre.

Trecutul nu poate fi schimbat, el poate fi asumat, cu bunele și relele sale. Dar viitorul poate fi desenat așa cum ne dorim, iar 2019 ne-a dovedit din plin acest lucru!

Sunt convins că anii următori vor consacra opțiunile atât de clar exprimate de români în scrutinele din acest an!

Nimic nu se face de la sine. Pentru Marea Unire au luptat și și-au dat viața sute de mii de români.

Politicieni din toate regiunile țării au reușit să strângă în jurul proiectului lor de unitate români din toate categoriile sociale, de toate confesiunile și originile etnice. Iar liderii politici de atunci au utilizat toate abilitățile diplomatice pentru a convinge Marile Puteri de faptul că românii au tot dreptul de a sta împreună într-un singur stat.

Îmi doresc să onorăm moștenirea înaintașilor noștri prin acțiune politică. Nu trebuie să avem odihnă până ce nu împlinim aspirațiile părinților și bunicilor noștri de a face din România o țară prosperă, în care să ne placă să trăim, în care să ne simțim în siguranță, liberi și mândri de a fi cetățeni români!

De energia și dăruirea pe care le investim în apărarea libertății și democrației depinde ca România să funcționeze ca un stat de drept, ca o societate a respectului drepturilor fundamentale ale omului, a toleranței și incluziunii sociale. 

Dragi români,

Doar împreună suntem puternici! Doar împreună descătușăm întregul potențial al națiunii noastre! Doar uniți ne punem în valoare resursele imense de inteligență și creativitate, pentru a face performanța de care știm cu toții că românii sunt capabili.

În Decembrie 1989, am crezut cu toții în cel mai frumos și vibrant vis, acela de a trăi într-o țară liberă, modernă, europeană, în care fiecare cetățean să se simtă acasă, să fie protejat și să-și crească copiii fără grija zilei de mâine.

Ca Președinte, voi fi total implicat și voi contribui, avându-i alături pe toți românii, din țară sau din străinătate, pentru ca acest vis să devină, în sfârșit, realitate!

La mulți ani, România!

La mulți ani, dragi români, oriunde v-ați afla! 

Sursa: MAE

 

În prim plan

Dezbaterea "NATO at 70: Obsolete, Brain-dead, or Irreplaceable”

03.12.2019

Vineri, 29 noiembrie 2019, ambasadorul României în Republica Polonă, E.S. Ovidiu Dranga, a participat la dezbaterea ”NATO at 70: Obsolete, Brain-dead, or…

Cea de a 6-a Rundă a Dialogului Polono-Român: "Polonia şi România în faţa unor Noi Provocări Regionale"

03.12.2019

La data de 28 noiembrie 2019, ambasadorul României în Polonia a participat la cea de a 6-a Rundă a Dialogului Polono-Român, organizată de Institutul…

Evenimentul de marcare a accederii Republicii Macedonia de Nord în Consiliul Guvernator al Comunității Democrațiilor

02.12.2019

La 29 noiembrie a.c., ambasadorul României a avut, în numele Preşedinţiei române a Comunităţii Democraţiilor, o scurtă intervenție în cadrul…
  • MAE și AEP anunță începerea perioadei de înscriere în Registrul Electoral pentru alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate Tip: Comunicat de presă Data: 31.03.2016 Începând cu 1 aprilie 2016, românii cu domiciliul sau reședința în străinătate care doresc să voteze la viitoarele alegeri parlamentare pot solicita înscrierea în Registrul Electoral. Perioada de înscriere începe la data de 1 aprilie și se încheie cu aproximativ 3 luni înaintea datei alegerilor, în funcție de data stabilirii scrutinului. În cadrul conferinței de presă organizată astăzi, 31 martie 2016, la sediul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, secretarul general al MAE, Sorin Moise, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Ana-Maria Pătru, și directorul de comunicare al AEP, Marian Muhuleț, au prezentat cele mai importante aspecte cu privire la desfășurarea în străinătate a scrutinului pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului României prevăzut pentru finalul acestui an. Ministrul delegat Dan Stoenescu a subliniat faptul că înscrierea alegătorilor în Registrul Electoral reprezintă un pas important și necesar pentru exercitarea dreptului de vot în cadrul alegerilor parlamentare din acest an, având în vedere modificările aduse legislației electorale și noutatea introducerii votului prin corespondență. Oficialul a prezentat campania de informare derulată de MAE și AEP care a cuprins organizarea de întâlniri cu românii de peste hotare, desfășurarea unor campanii online de promovare a noilor modalități de vot (#DialoglaÎnălțime, #DialogFărăFrontiere), participarea la emisiuni de televiziune și radio, acordarea de interviuri în presa scrisă, organizarea unor dezbateri cu reprezentanți ai societății civile și crearea unei secțiuni dedicate alegerilor pe pagina de web a MAE și a misiunilor diplomatice. De asemenea, demnitarul a lansat un apel public către reprezentanții mass-media din România pentru oferirea de sprijin în derularea campaniei de informare, precizând că un protocol de colaborare a fost deja semnat între MAE, AEP și o serie de instituții media. Președintele Autorității Electorale Permanente, Ana-Maria Pătru, a subliniat importanța intrării în vigoare a noilor prevederi din legislația electorală, prin care se facilitează accesul românilor la procesul electoral, evitându-se astfel aglomerația de la secțiile de votare și costurile de deplasare. Totodată, secretarul general al Ministerului Afacerilor Externe, Sorin Moise, a prezentat pașii pe care trebuie să îi urmeze românii cu domiciliul sau reședința în străinătate pentru a se înscrie în Registrul Electoral, în vederea exercitării dreptului de vot prin corespondență sau la secțiile de votare înființate acolo unde se înregistrează cel puțin 100 de cetățeni. Acesta a subliniat că este important ca alegătorii să folosească tot intervalul pus la dispoziție pentru înscriere, care debutează la data de 1 aprilie 2016. Cetățenii români care doresc să se informeze cu privire la desfășurarea procesului electoral din străinătate pot consulta materialele informative alcătuite de AEP și MAE accesibile în secțiunile speciale de pe pagina de internet a fiecărei instituții (http://www.roaep.ro/vot_strainatate/vot_strainatate.html șihttp://www.mae.ro/node/35931). Ordinul ministrului afacerilor externe privind documentele care atestă reședința în străinătate în vederea exercitării dreptului de vot la alegerile parlamentare din anul 2016și formularul cererii de înscriere în Registrul electoral pot fi descărcate de pe site-ul MAE. Model de cerere inscriere vot in strainatate Pliantul "Ghidul alegătorului român în străinătate", realizat de Autoritatea Electorală Permanentă Autoritatea Electorală Permanentă: www.roaep.ro Rubrica „Alegeri parlamentare 2016” de pe pagina de Internet a Ministerului Afacerilor Externe: www.mae.ro/node/35931
  • Lista secţiilor de votare din Polonia pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016 La propunerea Ambasadei României la Varşovia, pe teritoriul Poloniei vor fi organizate, la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din 11 decembrie 2016, un număr de 3 secţii de votare, după cum urmează: - VARŞOVIA (Ambasada României – str. Fr.Chopina 10, 00-559); - CRACOVIA (Biblioteca Voievodală - camera 53, parter - str. Rajska nr.1, 31-124); - WROCLAW (Oficiul Voievodal, parter - Piaţa Powstańców Warszawy, nr. 1, 50-153). La oricare dintre cele 3 secţii de votare susmenţionate, îşi vor putea exprima dreptul de vot, cetăţenii români majori (care au 18 ani împliniţi la data scrutinului), cu domiciliul sau reşedinţa în Polonia şi care deţin un document de identitate sau de călătorie valabil. Reamintim că, documentele care atestă domiciliul sau reşedinţa în această ţară sunt: 1. pașaportul cu menționarea statului de domiciliu -POLONIA sau 2. actul de identitate (C.I. sau pașaport) însoţit de unul dintre următoarele documente, emise de către autorităţile polone: a. adeverință de înregistrare a șederii cetățeanului UE (ZAŚWIADCZENIA O ZAREJESTROWANIU POBYTU OBYWATELA UNII EUROPEJSKIEJ); b. document care confirmă dreptul de ședere permanent (DOKUMENT POTWIERDZAJĄCY PRAWO STAŁEGO POBYTU); c. card de identitate/ paşaport polonez - cazul persoanelor care au şi cetăţenie polonă (DOWÓD OSOBISTY) d. carte de identitate specială - cazul personalului angajat la agenţiile europene – ex. FRONTEX şi organizaţiile internaţionale cu sedii în Polonia, cât şi pentru membrii de familie însoţitori la post). Cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în Polonia, care s-au înscris în Registrul Electoral, optând pentru VOTUL PRIN CORESPONDENŢĂ, le-au fost expediate, prin Poşta Română, cu confirmare de primire, următoarele documente: - un plic exterior autoadresat; - un plic interior; - un autocolant cu menţiunea „votat”; - certificatul de alegător; - buletinul de vot prin corespondenţă; - instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot, inclusiv termenul în care alegătorul trebuie să depună la poştă opţiunea de vot exprimată. Alegătorul care a confirmat primirea documentelor necesare votării prin corespondenţă NU îşi poate exercita dreptul de vot la acest scrutin în cadrul unei secţii de votare. Totodată, alegătorii care s-au înregistrat pentru votul prin corespondenţă, se pot adresa, până cel târziu cu 20 de zile înaintea datei votării, Autorităţii Electorale Permanente, în cazul în care nu au primit documentele necesare votării, sau dacă acestea au fost pierdute, furate sau deteriorate, din motive neimputabile lor. Persoanele aflate în această situaţie vor putea să îşi exercite votul la una din secţiile de votare organizate în Polonia.
  • Biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate Ministerul Afacerilor Externe ​​ Legislaţie Linkuri utile