România

Începând cu 1 ianuarie 2019, România preia Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene

În perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2019, România va exercita primul său mandat la Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, pe fundalul unei agende europene marcate de evoluții politice și dosare cu un impact decisiv asupra viitorului Uniunii. Procesul de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, negocierea bugetului Uniunii pentru perioada 2021-2027, alegerile pentru Parlamentul European din mai 2019, precedate de o campanie cu mize politice majore și mesaje cu potențial de dezinformare și diviziune la nivel european, vor spori complexitatea agendei viitoarei Președinții a Consiliului UE.

În contextul unor astfel de provocări, România își propune să promoveze pe parcursul mandatului său o viziune pragmatică, axată pe principiul coeziunii europene pe toate palierele: politic, economic, social. Acționând sub motto-ul „Coeziunea, o valoare comună europeană”, Președinția României la Consiliul Uniunii Europene se va concentra pe identificarea de soluții care să reflecte deopotrivă interesele statelor membre și viziunea instituțiilor europene, răspunzând astfel idealului unei Europe solidare, unite și puternice.

Prioritățile Președinției României la Consiliul Uniunii Europene sunt fundamentate pe imperativul coeziunii, declinat în cei patru piloni principali de acțiune: (1) Europa convergenței: creștere, coeziune, competitivitate, conectivitate; (2) Europa siguranței; (3) Europa, actor global; (4) Europa valorilor comune.

În calitate de Președinție, România va conduce lucrările Consiliului Uniunii Europene, având oportunitatea de a contribui la avansarea agendei europene, prin gestionarea cu imparțialitate a marilor dosare aflate pe agenda europeană pe durata celor șase luni de mandat: definirea viitorului buget al Uniunii Europene, funcționarea Pieței Unice Europene, consolidarea dimensiunii sociale a UE, agenda de securitate internă a Uniunii, lupta împotriva terorismului, gestionarea fenomenul migrației și consolidarea rolului Uniunii Europene în plan global.

Calendarul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene cuprinde un număr important de reuniuni și evenimente de nivel sau cu componentă predominant tehnică, oficiale sau informale. Alături de Summit-ul informal de la Sibiu (9 mai 2019), moment-cheie în care vor fi identificate liniile care vor ghida acțiunea Uniunii pe termen mediu, în scopul agreării viitoarei Agende Strategice a UE, numeroase evenimente informale organizate la nivel național vor oferi oportunitatea evidențierii avantajelor comparative ale României și a promovării viziunii naționale asupra evoluției anumitor politici europene.

Pornind de la cei patru piloni, Președinția României la Consiliul UE va urmări asigurarea convergenței în plan economic și social prin promovarea avantajelor provenind din digitalizarea industriei europene, prezervarea celor patru libertăți fundamentale ale pieței interne, promovarea egalității de gen și sprijinirea politicii de coeziune și a politicii agricole comune. În procesul de consolidare a rolului UE în plan global, va evidenția importanța politicii de extindere și a acțiunii Uniunii în vecinătate, cu un impact pozitiv în ecuația regională. Nu în ultimul rând, Președinția României la Consiliul UE va acționa pentru protejarea alegerilor democratice și libere pentru Parlamentul European împotriva interferențelor externe, inclusiv din perspectiva ultimelor mesaje de tip fake news provenite din afara spațiului euroatlantic vizând România și Uniunea Europeană.

Procesul de pregătire a preluării mandatului de Președinție rotativă a fost asigurat de Ministerul Afacerilor Externe, sub coordonarea directă a prim-ministrului României și a avut la bază cooperarea inter-instituțională în ce privește fondul dosarelor, dar și din punct de vedere organizatoric și logistic. Ministrul delegat pentru afaceri europene George Ciamba va prezida Consiliul Afaceri Generale, formațiune a Consiliului UE cu rol de coordonare a unor domenii de politică transversale, care asigură coerența lucrărilor desfășurate de celelalte reuniuni ministeriale ale Consiliului UE.

Întregul proces de pregătire a preluării președinției a beneficiat de continuitate la nivel național și de o comunicare permanentă la nivel politic și tehnic cu instituțiile și partenerii europeni. În această logică s-au desfășurat acțiunile din 2018 premergătoare preluării președinției, precum vizita membrilor Conferinței Președinților grupurilor politice din Parlamentul European la București și reuniunea comună a Guvernului României cu Colegiul Comisarilor la Bruxelles. 

Un alt exemplu elocvent constă în colaborarea constantă a României cu Trio-ul anterior Estonia-Bulgaria-Austria, cu scopul asigurării continuității activității Consiliului UE. Transferul mandatului către Trio-ul România-Finlanda-Croația va fi inițiat prin preluarea de către țara noastră a Președinției rotative a Consiliului UE la 1 ianuarie 2019. Pe această cale, România își exprimă aprecierea pentru eforturile depuse de cele trei președinții anterioare, pe parcursul celor 18 luni (iulie 2017-decembrie 2018), pentru avansarea proiectelor aflate pe agenda europeană și reiterează angajamentul ferm în ce privește asigurarea unei tranziții coerente între cele două Trio-uri de Președinții rotative ale Consiliului UE.

Pe parcursul celor șase luni de mandat, România va urmări prin acțiunile sale consolidarea coeziunii și unității europene, ca premise ale avansării unui proiect european viabil.


În prim plan

Participarea ambasadorului României la Varşovia la conferinţa internaţională #Impactmobility19 (Katowice, 9-10 octombrie a.c.)

10.10.2019

La 9-10 octombrie a.c., ambasadorul României la Varşovia a participat, la Katowice, la conferinţa internaţională #Impactmobility19. #Impactmobility19…

Participarea la conferinţa internaţională Bucharest Security Conference (BSC 2019), 4-5 octombrie a.c.

05.10.2019

În perioada 4-5 octombrie a.c., la invitaţia Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), ambasadorul României la Varşovia a…

Marcarea centenarului relațiilor diplomatice dintre România şi Republica Polonă şi a unui deceniu de la ridicarea acestora la nivelul de Parteneriat Strategic

02.10.2019

Ambasada României în Varşovia a organizat, la 1 octombrie 2019, un eveniment public de marcare în Polonia a centenarului relațiilor diplomatice dintre…
  • MAE și AEP anunță începerea perioadei de înscriere în Registrul Electoral pentru alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate Tip: Comunicat de presă Data: 31.03.2016 Începând cu 1 aprilie 2016, românii cu domiciliul sau reședința în străinătate care doresc să voteze la viitoarele alegeri parlamentare pot solicita înscrierea în Registrul Electoral. Perioada de înscriere începe la data de 1 aprilie și se încheie cu aproximativ 3 luni înaintea datei alegerilor, în funcție de data stabilirii scrutinului. În cadrul conferinței de presă organizată astăzi, 31 martie 2016, la sediul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, secretarul general al MAE, Sorin Moise, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Ana-Maria Pătru, și directorul de comunicare al AEP, Marian Muhuleț, au prezentat cele mai importante aspecte cu privire la desfășurarea în străinătate a scrutinului pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului României prevăzut pentru finalul acestui an. Ministrul delegat Dan Stoenescu a subliniat faptul că înscrierea alegătorilor în Registrul Electoral reprezintă un pas important și necesar pentru exercitarea dreptului de vot în cadrul alegerilor parlamentare din acest an, având în vedere modificările aduse legislației electorale și noutatea introducerii votului prin corespondență. Oficialul a prezentat campania de informare derulată de MAE și AEP care a cuprins organizarea de întâlniri cu românii de peste hotare, desfășurarea unor campanii online de promovare a noilor modalități de vot (#DialoglaÎnălțime, #DialogFărăFrontiere), participarea la emisiuni de televiziune și radio, acordarea de interviuri în presa scrisă, organizarea unor dezbateri cu reprezentanți ai societății civile și crearea unei secțiuni dedicate alegerilor pe pagina de web a MAE și a misiunilor diplomatice. De asemenea, demnitarul a lansat un apel public către reprezentanții mass-media din România pentru oferirea de sprijin în derularea campaniei de informare, precizând că un protocol de colaborare a fost deja semnat între MAE, AEP și o serie de instituții media. Președintele Autorității Electorale Permanente, Ana-Maria Pătru, a subliniat importanța intrării în vigoare a noilor prevederi din legislația electorală, prin care se facilitează accesul românilor la procesul electoral, evitându-se astfel aglomerația de la secțiile de votare și costurile de deplasare. Totodată, secretarul general al Ministerului Afacerilor Externe, Sorin Moise, a prezentat pașii pe care trebuie să îi urmeze românii cu domiciliul sau reședința în străinătate pentru a se înscrie în Registrul Electoral, în vederea exercitării dreptului de vot prin corespondență sau la secțiile de votare înființate acolo unde se înregistrează cel puțin 100 de cetățeni. Acesta a subliniat că este important ca alegătorii să folosească tot intervalul pus la dispoziție pentru înscriere, care debutează la data de 1 aprilie 2016. Cetățenii români care doresc să se informeze cu privire la desfășurarea procesului electoral din străinătate pot consulta materialele informative alcătuite de AEP și MAE accesibile în secțiunile speciale de pe pagina de internet a fiecărei instituții (http://www.roaep.ro/vot_strainatate/vot_strainatate.html șihttp://www.mae.ro/node/35931). Ordinul ministrului afacerilor externe privind documentele care atestă reședința în străinătate în vederea exercitării dreptului de vot la alegerile parlamentare din anul 2016și formularul cererii de înscriere în Registrul electoral pot fi descărcate de pe site-ul MAE. Model de cerere inscriere vot in strainatate Pliantul "Ghidul alegătorului român în străinătate", realizat de Autoritatea Electorală Permanentă Autoritatea Electorală Permanentă: www.roaep.ro Rubrica „Alegeri parlamentare 2016” de pe pagina de Internet a Ministerului Afacerilor Externe: www.mae.ro/node/35931
  • Lista secţiilor de votare din Polonia pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016 La propunerea Ambasadei României la Varşovia, pe teritoriul Poloniei vor fi organizate, la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din 11 decembrie 2016, un număr de 3 secţii de votare, după cum urmează: - VARŞOVIA (Ambasada României – str. Fr.Chopina 10, 00-559); - CRACOVIA (Biblioteca Voievodală - camera 53, parter - str. Rajska nr.1, 31-124); - WROCLAW (Oficiul Voievodal, parter - Piaţa Powstańców Warszawy, nr. 1, 50-153). La oricare dintre cele 3 secţii de votare susmenţionate, îşi vor putea exprima dreptul de vot, cetăţenii români majori (care au 18 ani împliniţi la data scrutinului), cu domiciliul sau reşedinţa în Polonia şi care deţin un document de identitate sau de călătorie valabil. Reamintim că, documentele care atestă domiciliul sau reşedinţa în această ţară sunt: 1. pașaportul cu menționarea statului de domiciliu -POLONIA sau 2. actul de identitate (C.I. sau pașaport) însoţit de unul dintre următoarele documente, emise de către autorităţile polone: a. adeverință de înregistrare a șederii cetățeanului UE (ZAŚWIADCZENIA O ZAREJESTROWANIU POBYTU OBYWATELA UNII EUROPEJSKIEJ); b. document care confirmă dreptul de ședere permanent (DOKUMENT POTWIERDZAJĄCY PRAWO STAŁEGO POBYTU); c. card de identitate/ paşaport polonez - cazul persoanelor care au şi cetăţenie polonă (DOWÓD OSOBISTY) d. carte de identitate specială - cazul personalului angajat la agenţiile europene – ex. FRONTEX şi organizaţiile internaţionale cu sedii în Polonia, cât şi pentru membrii de familie însoţitori la post). Cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în Polonia, care s-au înscris în Registrul Electoral, optând pentru VOTUL PRIN CORESPONDENŢĂ, le-au fost expediate, prin Poşta Română, cu confirmare de primire, următoarele documente: - un plic exterior autoadresat; - un plic interior; - un autocolant cu menţiunea „votat”; - certificatul de alegător; - buletinul de vot prin corespondenţă; - instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot, inclusiv termenul în care alegătorul trebuie să depună la poştă opţiunea de vot exprimată. Alegătorul care a confirmat primirea documentelor necesare votării prin corespondenţă NU îşi poate exercita dreptul de vot la acest scrutin în cadrul unei secţii de votare. Totodată, alegătorii care s-au înregistrat pentru votul prin corespondenţă, se pot adresa, până cel târziu cu 20 de zile înaintea datei votării, Autorităţii Electorale Permanente, în cazul în care nu au primit documentele necesare votării, sau dacă acestea au fost pierdute, furate sau deteriorate, din motive neimputabile lor. Persoanele aflate în această situaţie vor putea să îşi exercite votul la una din secţiile de votare organizate în Polonia.
  • Biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate Ministerul Afacerilor Externe ​​ Legislaţie Linkuri utile