România

Intervenția națională a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, susținută în cadrul dezbaterilor generale ale celei de-a 73-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut miercuri, 26 septembrie a.c., la New York, o intervenție națională în cadrul dezbaterilor generale ale celei de-a 73-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.

Vă prezentăm în continuare textul intervenției:

 

„Honourable President of the General Assembly,

Mr. Secretary General,

Excellencies,

Ladies and gentlemen,

 

I am particularly honoured to address this year’s session, as 2018 is a symbolic year for Romania. One hundred years ago, the Romanians accomplished their great dream, the dream of living together in one united country.

The Centenary of the United and Modern Romania is not only about the past of my country but even more about the future. And my strong conviction is that a safer and prosperous future for the Romanian people can be accomplished only alongside peaceful and sustainable societies all over the world.

In its turn, the United Nations has reasons to celebrate this year. The Universal Declaration of Human Rights is turning 70 years old, and so is the International Law Commission, the main UN body whose function is to shape international law in order for the international community to become a better place where International Rule of Law governs all of us.

These anniversaries are a reminder of our political determination to stand up for our fundamental rights and law, although the road has neither been short nor easy.

Our action as political leaders is driven by the responsibility towards our people.

We serve our people when working with the United Nations, and each and every citizen needs to see a concrete impact on his or her daily life, and a positive change.

I therefore welcome the invitation of the President of the General Assembly to comment on the continuing relevance of the United Nations for the lives and wellbeing of all peoples.

We have to explain the current challenges to peace, equity and sustainability of our societies and to speak more about the role of the United Nations in addressing them.

We have to explain that we face serious threats to security, that terrorism needs a globally coordinated response, that proliferation of weapons of mass destruction and their means of delivery remain existential threats to global security.

Pointing them out is necessary, but not enough. We need to address them by coming up with clear solutions.

Romania is working in this respect in its region. Unfortunately, there are unresolved conflicts in the wider Black Sea area that pose serious threats to the region itself and to the international security.

 

Ladies and gentlemen,

We adopted three years ago the 2030 Agenda for Sustainable Development – an unique universal agenda for progress – and we have set 17 ambitious goals with significant impact on the most pressing challenges on the everyday-live of our people.

Romania, like many other countries, is in a learning process, a very useful exercise being the presentation of our National Voluntary Review in the High-Level Political Forum this July.

At the same time, we have a lot to share from our own experience. Therefore, Romania will host in April 2019, in partnership with the United Nations Economic Commission for Europe, a regional conference on «2030 Agenda: Partnerships for Sustainable Development».

Countries from our region will have the chance to share good practices and lessons learned in the process of implementation of the 2030 Agenda and in identifying strategic opportunities for addressing key social drivers in our region, as well as looking at areas of sustainability and common interest.

From another perspective, we are satisfied with our joint effort to prepare for the adoption, by the end of 2018, of some very important international cooperative frameworks. The Global Compact on Refugees and, respectively, on Regular Migration will generate a common approach on migration and displaced persons at global level. Also, the negotiations on a Global Pact for Environment are about to start. The elaboration of the convention on conservation and sustainable use of marine biological diversity of areas beyond national jurisdiction is in progress.

A new Ocean Conference will take place soon - aimed at continuing the involvement for safe, secure, clean and sustainably managed oceans at a global level. In addition, the UN Global Counterterrorism Strategy and the Plan of Action to Prevent Violent Extremism remain paramount.

The list of achievements having a direct impact on our lives does not stop here, as we do not stop to advance our work together in the United Nations and I believe that we can do more.

We still have to work on making the whole United Nations system, including the Security Council, truly coordinated, efficient, effective, transparent, accountable and fit for the realities of the international community in the 21st century.

The next months will be decisive for the United Nations reform. The implementation of the framework put in place as a result of the tireless work of the Secretary General, with the support of the member states, will reflect the level of political determination of each country. Romania will continue to support this effort.

As the next Presidency of the EU Council in the first half of 2019, Romania is determined to strengthen the European Union – United Nations partnership. And when I speak about engagement I don’t just mean politicians and diplomats. We have to reach out to our younger people, representatives of the civil society, journalists, businesspeople. We need them all for the cause of multilateralism and global leadership.

As you know, Romania runs for a non-permanent seat in the Security Council for the term 2020-2021. Through this candidature, we take our share of responsibility in the attempt to increase the effectiveness of the Council. We hope that our track-record within the United Nations will convince you once more that Romania is committed to support the United Nations work for peace and development for all its members.

Peace, development and justice are foundational pillars in our multilateral strategy.

We respect our partners and we rely on dialogue. We count on your most valuable support for our candidature. Romania will be a responsible partner in promoting a common agenda of the United Nations.

 

Ladies and gentlemen,

We have recognized the primary responsibility of the Security Council for international peace keeping and security in accordance with the UN Charter. As many crises are multidimensional today, the Security Council could play a more prominent role in addressing more aspects that impact peace and security.

For example, climate change has become one of the toughest global challenges. Its consequences – be it water shortage, food insecurity, displacement of people or rising sea levels – threaten lives all around the world.

In addition to the efforts of other UN platforms to tackle climate related risks, the Security Council could create the framework to address them in an integrated manner.

We welcomed the organisation of a debate in the Security Council this July on aspects of peace and security related to climate change and we are ready to follow-up on the topic if elected as a non-permanent member.

Ahead of the preparation of the Secretary-General’s Climate Summit next year, Romania will host during its Presidency of the EU Council, in April 2019, an international conference on «Building resilience to natural disasters» – a platform to exchange views on how to assess and address more effectively climate-related security risks and to enhance the base for a resilient future.

 

Honourable President of the General Assembly,

I thank you for the topic you have chosen for this debate and I congratulate you for the important responsibilities you have assumed. Let me extend our wishes of success, and reassure you of the full cooperation of Romania. Thank you!”

 

 

„Onorabile Președinte al Adunării Generale,

Domnule Secretar General,

Excelențele Voastre,

Doamnelor și domnilor,

 

Sunt deosebit de onorat să susțin această intervenție în cadrul sesiunii din acest an, 2018 fiind un an simbolic pentru România. Acum o sută de ani, românii și-au îndeplinit marele vis, acela de a trăi împreună într-o singură țară unită.

Centenarul României Moderne Unite nu se referă doar la trecutul țării mele, cât mai ales la viitorul ei. Este convingerea mea fermă că un viitor mai sigur și mai prosper pentru poporul român nu poate exista decât alături de societăți pașnice și durabile din întreaga lume.

La rândul său, Organizația Națiunilor Unite are motive să sărbătorească în acest an. Declarația Universală a Drepturilor Omului împlinește 70 de ani, la fel și Comisia de Drept Internațional, principalul organism al Națiunilor Unite al cărui rol este să contureze dreptul internațional, astfel încât comunitatea internațională să devină un loc mai bun, în care Statul de Drept Internațional guvernează pretutindeni.

Aceste aniversări ne reamintesc de hotărârea noastră politică de a lupta pentru drepturile și legile noastre fundamentale, deși drumul nu a fost nici scurt, nici ușor. 

Acțiunile noastre ca lideri politici sunt determinate de responsabilitatea pe care o avem față de cetățenii noștri.

Suntem în slujba popoarelor noastre atunci când lucrăm alături de Națiunile Unite și fiecare cetățean ar trebui să vadă rezultate concrete în viața sa de zi cu zi și o schimbare în bine.

Salut, așadar, invitația Președintelui Adunării Generale de a discuta cu privire la relevanța pe care Organizația Națiunilor Unite continuă să o aibă pentru viața și bunăstarea tuturor popoarelor.

Avem datoria să explicăm mai bine care sunt provocările actuale la adresa păcii, echității și sustenabilității societăților noastre și să vorbim mai mult despre rolul jucat de ONU în abordarea acestora.

Este necesar să explicăm că ne confruntăm cu amenințări grave la adresa securității, că terorismul trebuie să primească un răspuns coordonat la nivel global, că proliferarea armelor de distrugere în masă și mijloacele lor de livrare rămân amenințări existențiale pentru securitatea globală.

Evidențierea acestora este necesară, dar nu suficientă. Trebuie să le abordăm propunând soluții clare.

România acționează în regiunea sa în acest sens. Există în continuare conflicte nerezolvate în zona extinsă a Mării Negre, care reprezintă amenințări serioase pentru regiune și pentru securitatea internațională.

 

Doamnelor și domnilor,

În urmă cu trei ani am adoptat Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă – o agendă universală pentru progres unică – și am stabilit 17 obiective ambițioase, cu un impact semnificativ asupra celor mai presante provocări legate de viața de de zi cu zi a cetățenilor noștri.

România, asemeni multor alte țări, se află într-un proces de învățare, un exercițiu foarte util fiind prezentarea Raportului Național Voluntar în cadrul Forumului Politic de Nivel Înalt, care a avut loc în luna iulie.

Totodată, avem multe de împărtășit din propria noastră experiență. Astfel, în aprilie 2019, România va găzdui, în parteneriat cu Comisia Economică a Organizației Națiunilor Unite pentru Europa, conferința regională cu tema «Agenda 2030: Parteneriate pentru Dezvoltare Durabilă» (2030 Agenda: Partnerships for Sustainable Development).

Țările din regiunea noastră vor avea ocazia de a face schimb de bune practici și lecții învățate în cadrul procesului de implementare a Agendei 2030 și în identificarea de oportunități strategice de abordare a factorilor cheie de dezvoltare socială din regiunea noastră, precum și a domeniilor de sustenabilitate și de interes comun. 

Pe de altă parte, suntem mulțumiți de efortul comun de pregătire pentru adoptarea, până la sfârșitul anului 2018, a unor cadre de cooperare internațională foarte importante. Compactul Global privind Refugiații (The Global Compact on Refugees) și Compactul Global pentru Migrație Reglementată (The Global Compact on Regular Migration) vor genera o abordare comună referitoare la migrație și la persoanele strămutate, la nivel global. De asemenea, negocierile pentru un Pact Global pentru Mediul Înconjurător (Global Pact for Environment) urmează să înceapă în curând. Elaborarea convenției asupra conservării și utilizării durabile a diversității biologice marine a zonelor din afara jurisdicției naționale este în curs de desfășurare.

O nouă conferință dedicată oceanelor va avea loc în curând, cu scopul de a continua promovarea gestionării oceanelor în mod rațional, sigur, curat și durabil la nivel global. De asemenea, Strategia Globală ONU de Combatere a Terorismului (UN Global Counterterrorism Strategy) și Planul de Acțiune pentru Prevenirea Extremismului Violent (Plan of Action to Prevent Violent Extremism) rămân de o importanță capitală.

Lista de realizări cu impact direct asupra vieților noastre nu se oprește aici, după cum nici noi nu vom înceta să lucrăm împreună în cadrul ONU și este convingerea mea că putem face mai mult.

Este necesar să continuăm să lucrăm pentru ca întregul sistem ONU, inclusiv Consiliul de Securitate, să fie într-adevăr coordonat, eficient, operativ, transparent, responsabil și adaptat realităților comunității internaționale în secolul 21. 

Următoarele luni vor fi decisive pentru reforma ONU. Implementarea cadrului instituit ca urmare a muncii neobosite a Secretarului General, cu sprijinul statelor membre, va reflecta nivelul determinării politice a fiecărei țări în parte. România va continua să sprijine acest efort.

Ca stat deținător a Președinției Consiliului Uniunii Europene în prima jumătate a anului 2019, România este determinată să consolideze parteneriatului UE-ONU. Atunci când vorbesc despre angajament nu mă refer doar la politicieni și diplomați. Trebuie să implicăm și tinerele generații, reprezentanții societății civile, jurnaliștii, oamenii de afaceri. Avem nevoie de toți aceștia pentru  a promova cauza multilateralismului și a leadership-ului global.  

După cum știți, România candidează pentru un mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate pentru perioada 2020-2021. Prin această candidatură, ne asumăm partea noastră de responsabilitate în efortul de a spori eficacitatea Consiliului. Sperăm că întreaga noastră evoluție de până acum în cadrul ONU vă va convinge încă o dată că România este determinată să sprijine ONU în activitățile sale de promovare a păcii și dezvoltării pentru toți membrii săi. 

Pacea, dezvoltarea și justiția sunt piloni fundamentali ai strategiei noastre multilaterale. 

Ne respectăm partenerii și ne bazăm pe dialog. Contăm pe sprijinul dumneavoastră extrem de valoros pentru candidatura noastră. România va fi un partener responsabil în promovarea agendei comune a ONU.

 

Doamnelor și domnilor,

Am recunoscut responsabilitatea principală a Consiliului de Securitate cu privire la menținerea păcii și securității internaționale, în conformitate cu Carta ONU. Întrucât multe crize curente sunt multidimensionale, Consiliul de Securitate ar putea juca un rol mai proeminent în abordarea mai multor aspecte care afectează pacea și securitatea.

De exemplu, schimbările climatice au devenit una dintre cele mai grave provocări la nivel global. Consecințele – fie că este vorba de scăderea rezervelor de apă, insecuritatea alimentară, strămutarea oamenilor sau creșterea nivelului mărilor – amenință viața oamenilor din întreaga lume.

Pe lângă eforturile depuse de alte platforme ONU pentru combaterea riscurilor legate de schimbările climatice, Consiliul de Securitate ar putea crea un cadru de abordare a acestora într-o manieră integrată.

Am salutat organizarea unei dezbateri în Consiliul de Securitate în luna iulie pe aspecte privind pacea și securitatea legate de schimbările climatice și suntem pregătiți să lucrăm în continuare pe această temă în cazul în care vom fi aleși ca membru nepermanent al Consiliului. 

În pregătirea Summitului pe problema schimbărilor climatice a Secretarului General de anul viitor, în timpul exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene, România va găzdui, în aprilie 2019, o conferință internațională cu tema «Creșterea rezilienței la dezastre naturale» (Building resilience to natural disasters) – o platformă care să faciliteze schimbul de opinii privind evaluarea și abordarea riscurilor de securitate cauzate de schimbările climatice într-un mod mai eficient și întărirea fundamentelor care să asigure un viitor durabil.

 

Onorabile Președinte al Adunării Generale,

Vă mulțumesc pentru tema pe care ați ales-o pentru această dezbatere și vă felicit pentru importantele responsabilități pe care vi le-ați asumat. Dați-mi voie să vă transmit urările noastre de succes și să vă asigur încă o dată de întreaga cooperare din partea României.

Vă mulțumesc!”

 

Departamentul Comunicare Publică

În prim plan

Interviu al ambasadorului României la Varşovia la postul naţional de radio Polskie Radio

24.06.2019

La 24 iunie 2019, ambasadorul României la Varşovia a acordat un interviu postului naţional de radio polonez Polskie Radio în contextul încheierii…

Concert de închidere a Preşedinţiei României a Consiliului Uniunii Europene

19.06.2019

La 19 iunie a.c., Ambasada României şi Institutul Cultural Român de la Varşovia au marcat oficial încheierea Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii…

Participare la cea de-a treia ediţie a “Black Sea and Balkans Security Forum” (Constanţa, 12-14 iunie 2019)

14.06.2019

Ambasadorul României în Polonia a participat la cea de-a treia ediţie a „Black Sea and Balkans Security Forum”, eveniment organizat în perioada 12-14…
  • MAE și AEP anunță începerea perioadei de înscriere în Registrul Electoral pentru alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate Tip: Comunicat de presă Data: 31.03.2016 Începând cu 1 aprilie 2016, românii cu domiciliul sau reședința în străinătate care doresc să voteze la viitoarele alegeri parlamentare pot solicita înscrierea în Registrul Electoral. Perioada de înscriere începe la data de 1 aprilie și se încheie cu aproximativ 3 luni înaintea datei alegerilor, în funcție de data stabilirii scrutinului. În cadrul conferinței de presă organizată astăzi, 31 martie 2016, la sediul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, secretarul general al MAE, Sorin Moise, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Ana-Maria Pătru, și directorul de comunicare al AEP, Marian Muhuleț, au prezentat cele mai importante aspecte cu privire la desfășurarea în străinătate a scrutinului pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului României prevăzut pentru finalul acestui an. Ministrul delegat Dan Stoenescu a subliniat faptul că înscrierea alegătorilor în Registrul Electoral reprezintă un pas important și necesar pentru exercitarea dreptului de vot în cadrul alegerilor parlamentare din acest an, având în vedere modificările aduse legislației electorale și noutatea introducerii votului prin corespondență. Oficialul a prezentat campania de informare derulată de MAE și AEP care a cuprins organizarea de întâlniri cu românii de peste hotare, desfășurarea unor campanii online de promovare a noilor modalități de vot (#DialoglaÎnălțime, #DialogFărăFrontiere), participarea la emisiuni de televiziune și radio, acordarea de interviuri în presa scrisă, organizarea unor dezbateri cu reprezentanți ai societății civile și crearea unei secțiuni dedicate alegerilor pe pagina de web a MAE și a misiunilor diplomatice. De asemenea, demnitarul a lansat un apel public către reprezentanții mass-media din România pentru oferirea de sprijin în derularea campaniei de informare, precizând că un protocol de colaborare a fost deja semnat între MAE, AEP și o serie de instituții media. Președintele Autorității Electorale Permanente, Ana-Maria Pătru, a subliniat importanța intrării în vigoare a noilor prevederi din legislația electorală, prin care se facilitează accesul românilor la procesul electoral, evitându-se astfel aglomerația de la secțiile de votare și costurile de deplasare. Totodată, secretarul general al Ministerului Afacerilor Externe, Sorin Moise, a prezentat pașii pe care trebuie să îi urmeze românii cu domiciliul sau reședința în străinătate pentru a se înscrie în Registrul Electoral, în vederea exercitării dreptului de vot prin corespondență sau la secțiile de votare înființate acolo unde se înregistrează cel puțin 100 de cetățeni. Acesta a subliniat că este important ca alegătorii să folosească tot intervalul pus la dispoziție pentru înscriere, care debutează la data de 1 aprilie 2016. Cetățenii români care doresc să se informeze cu privire la desfășurarea procesului electoral din străinătate pot consulta materialele informative alcătuite de AEP și MAE accesibile în secțiunile speciale de pe pagina de internet a fiecărei instituții (http://www.roaep.ro/vot_strainatate/vot_strainatate.html șihttp://www.mae.ro/node/35931). Ordinul ministrului afacerilor externe privind documentele care atestă reședința în străinătate în vederea exercitării dreptului de vot la alegerile parlamentare din anul 2016și formularul cererii de înscriere în Registrul electoral pot fi descărcate de pe site-ul MAE. Model de cerere inscriere vot in strainatate Pliantul "Ghidul alegătorului român în străinătate", realizat de Autoritatea Electorală Permanentă Autoritatea Electorală Permanentă: www.roaep.ro Rubrica „Alegeri parlamentare 2016” de pe pagina de Internet a Ministerului Afacerilor Externe: www.mae.ro/node/35931
  • Lista secţiilor de votare din Polonia pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016 La propunerea Ambasadei României la Varşovia, pe teritoriul Poloniei vor fi organizate, la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din 11 decembrie 2016, un număr de 3 secţii de votare, după cum urmează: - VARŞOVIA (Ambasada României – str. Fr.Chopina 10, 00-559); - CRACOVIA (Biblioteca Voievodală - camera 53, parter - str. Rajska nr.1, 31-124); - WROCLAW (Oficiul Voievodal, parter - Piaţa Powstańców Warszawy, nr. 1, 50-153). La oricare dintre cele 3 secţii de votare susmenţionate, îşi vor putea exprima dreptul de vot, cetăţenii români majori (care au 18 ani împliniţi la data scrutinului), cu domiciliul sau reşedinţa în Polonia şi care deţin un document de identitate sau de călătorie valabil. Reamintim că, documentele care atestă domiciliul sau reşedinţa în această ţară sunt: 1. pașaportul cu menționarea statului de domiciliu -POLONIA sau 2. actul de identitate (C.I. sau pașaport) însoţit de unul dintre următoarele documente, emise de către autorităţile polone: a. adeverință de înregistrare a șederii cetățeanului UE (ZAŚWIADCZENIA O ZAREJESTROWANIU POBYTU OBYWATELA UNII EUROPEJSKIEJ); b. document care confirmă dreptul de ședere permanent (DOKUMENT POTWIERDZAJĄCY PRAWO STAŁEGO POBYTU); c. card de identitate/ paşaport polonez - cazul persoanelor care au şi cetăţenie polonă (DOWÓD OSOBISTY) d. carte de identitate specială - cazul personalului angajat la agenţiile europene – ex. FRONTEX şi organizaţiile internaţionale cu sedii în Polonia, cât şi pentru membrii de familie însoţitori la post). Cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în Polonia, care s-au înscris în Registrul Electoral, optând pentru VOTUL PRIN CORESPONDENŢĂ, le-au fost expediate, prin Poşta Română, cu confirmare de primire, următoarele documente: - un plic exterior autoadresat; - un plic interior; - un autocolant cu menţiunea „votat”; - certificatul de alegător; - buletinul de vot prin corespondenţă; - instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot, inclusiv termenul în care alegătorul trebuie să depună la poştă opţiunea de vot exprimată. Alegătorul care a confirmat primirea documentelor necesare votării prin corespondenţă NU îşi poate exercita dreptul de vot la acest scrutin în cadrul unei secţii de votare. Totodată, alegătorii care s-au înregistrat pentru votul prin corespondenţă, se pot adresa, până cel târziu cu 20 de zile înaintea datei votării, Autorităţii Electorale Permanente, în cazul în care nu au primit documentele necesare votării, sau dacă acestea au fost pierdute, furate sau deteriorate, din motive neimputabile lor. Persoanele aflate în această situaţie vor putea să îşi exercite votul la una din secţiile de votare organizate în Polonia.
  • Biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate Ministerul Afacerilor Externe ​​ Legislaţie Linkuri utile